AAFBR: România are cea mai redusă intermediere financiară din UE; consolidarea pieţei bancare continuă

Ea a menţionat că pentru a avea intermediere financiară avem nevoie de dobânzi mai accesibile, de un climat economic favorabil, de educaţie financiară şi de scăderea riscului suveran.

"Aşadar, aceste vulnerabilităţi reprezintă totodată şi nişte oportunităţi pe viitor, având în vedere că suntem la o bază destul de redusă faţă de media UE. Unul din trei români are acces la produse şi servicii financiare, pentru că aceasta înseamnă incluziunea financiară. Mai departe, avem o imagine de ansamblu asupra sistemului financiar, unde instituţiile de credit deţin în prezent circa 72% din total, în scădere cu aproape 10 puncte procentuale faţă de anul 2010. În schimb, fondurile de pensii au înregistrat un progres de aproape 13%, iar instituţiile financiare nebancare şi fondurile de investiţii au un uşor regres. Aceasta este o imagine din care putem extrage cel puţin trei mesaje. În primul rând, numărul instituţiilor bancare a scăzut de la 42 în 2007 până la 29 la finalul anului 2025. Al doilea mesaj ar fi că cota de piaţă a instituţiilor cu capital românesc a crescut de la 12% la 37%. Şi aici menţionăm achiziţiile realizate de către Banca Transilvania, lider absolut în prezent, cu circa 21% cotă de piaţă la nivelul anului 2024, care a absorbit mai multe bănci cu capital străin. Menţionez Volksbank, Bancpost, Idea Bank şi, mai recent, în 2025, OTP", a spus Daniela Ropotă.

Cel de-al treilea mesaj transmis de vicepreşedintele AAFBRI arată că numărul sucursalelor băncilor străine a fost relativ constant pe parcursul perioadei, între şapte şi zece, cu o preferinţă a băncilor internaţionale de a avea subsidiare locale în loc de sucursale directe.

"Motivele consolidării pieţei bancare ţin de costurile de reglementare şi de conformitate, ţin practic de eficienţă şi, bineînţeles, de deteriorarea mediului macroeconomic, provocată de diverse episoade negative, de un nivel scăzut de intermediere şi incluziune financiară şi, bineînţeles, de unele decizii strategice la nivel de grup. Am preferat să vă arăt şi o imagine a topului celor mai mari zece bănci, conform raportului anual din 2024 - cel pe anul 2025 încă nu este disponibil - pentru a vedea care va fi impactul tranzacţiilor din ultimii ani şi, după cum vedem, va fi o concurenţă acerbă pentru locul al treilea, unde în prezent este CEC Bank, cu 11,3%. Cum spuneam, anul acesta a fost anunţată achiziţia Raiffeisen - Garanti Bank şi, cumulat, ar fi undeva la 11,2%, şi mai avem şi UniCredit, care a achiziţionat Alpha Bank, cu tot 11 şi ceva la sută. Vom vedea anul viitor - tranzacţia actuală este previzionată să se încheie la finalul anului curent - dacă acest lucru se va vedea în rapoartele BNR sau mai târziu, dar vom avea o imagine de ansamblu asupra topului. Am pus alăturat şi o imagine cu instituţiile de credit cu capital majoritar românesc. Vedem că avem două bănci cu capital majoritar de stat, respectiv CEC şi Exim, şi şase cu capital majoritar privat", a afirmat Daniela Ropotă.

Ea a menţionat că aduce în discuţie şi Banca de Investiţii şi Dezvoltare, care este operaţională începând cu 2025-2026 şi are ca activitate finanţarea IMM-urilor, a proiectelor de infrastructură şi completarea peisajului bancar cu servicii care nu sunt acoperite.

"Câteva cuvinte despre profitabilitatea sectorului bancar. Aceasta scade uşor în ultimii trei ani, dar încă este într-o zonă de maxime ale ultimilor circa 17 ani. Totuşi, trebuie avut în vedere că sectorul a traversat o perioadă foarte dificilă între anii 2010-2014. Vedem rentabilităţi negative, iar ROE, respectiv rentabilitatea capitalului propriu, a atins chiar minus 12% în 2014 şi a fost nevoie de eforturi consistente pentru redresarea situaţiei. Un alt aspect pe care aş dori să îl aduc în discuţie este că există o diferenţă mare între profitabilitatea băncilor mici şi a celor mari. Vedem, la nivelul liniei albastre, corespunzătoare quartilei 1 a băncilor - băncile mai mici - o profitabilitate de circa 1,2% la finalul anului 2024 şi au fost ani recenţi când aceasta a fost chiar negativă: minus 6%, minus 4% în 2019-2020. Linia portocalie arată diferenţa dintre băncile mici şi băncile mari, care, la finalul anului 2024, este de 25%. Aşadar, există un decalaj semnificativ de profitabilitate între băncile mici şi băncile mari. În medie, dacă ţinem cont de mediana sectorului bancar, ROE ar fi de 8%. Aş continua cu rata creditelor neperformante, care se află la minime istorice în prezent. Aceasta a avut un nivel de 20-21% în anii 2014-2015 şi a ajuns la 2,7% în prezent", a explicat Daniela Ropotă

Ea a menţionat că România se situează sub media UE la nivel de ROE cu un punct procentual.

"Aş aduce în discuţie şi suprataxarea mediului bancar. În octombrie 2023 a fost instituită o taxă suplimentară de 2%, pe lângă impozitul pe profit de 16%. Aceasta era estimată, la momentul respectiv, să scadă la 1% începând cu anul 2026, însă, în iulie 2025, nu numai că nu a scăzut, ci s-a dublat la 4% pentru al doilea semestru din 2025 şi, respectiv, pentru tot anul 2026. Totuşi, pentru băncile mici, cu o cotă sub 0,2%, cota planificată a rămas la nivelul iniţial de 2%. Aici aş menţiona că băncile mici cu această cotă, conform ultimului raport disponibil, ar fi cam şapte instituţii. Inclusiv sucursalele băncilor străine, sunt undeva la 18 instituţii cu o cotă sub 1%. Prin urmare, există o diferenţă foarte mare de profitabilitate între băncile mici şi băncile mari", a mai spus vicepreşedintele AAFBRI, Daniela Ropotă, în cadrul conferinţei "Sistemul financiar - motorul creşterii şi stabilităţii", organizată de Grupul de Presă MediaUno.