Legea privind protecția avertizorilor de interes public, decriptată de specialiștii firmei Mușat & Asociații. Legislația actuală consolidează și îmbunătățește protecția conferită persoanelor care efectuează raportări, spun avocații. Există însă riscul unor abuzuri în măsura în care prevederile legale nu sunt aplicate cu responsabilitate
29 Martie 2023
Ștefania EnacheDeși obligațiile instituite de legiuitor în sarcina fiecărei componente a acestui mecanism menit a contribui la consolidarea unui cadru de conformitate par a fi suficient de clare, practica va demonstra în ce măsură destinatarii acestor norme juridice au înțeles și aplicat principiile și regulile transpuse în legislația națională.
Alexandru Terţa (Partener) şi Ştefan Diaconescu (Managing Associate) - Muşat & Asociaţii |
Experții în Drept constată că Legea 361/2022 privind protecția avertizorilor de interes public aduce o serie de îmbunătățiri, pentru a eficientiza modalitatea de raportare a încălcării legii.Cu titlul de exemplu, Alexandru Terța, Partener Mușat & Asociații, menționează faptul că au fost abrogate dispozițiile care reglementau accesul, cumulativ sau alternativ, la canalele de raportare interne, externe sau divulgarea publică. „Totodată, în ceea ce privește modalitatea de raportare, este încurajată, însă nu impusă, modalitatea raportării interne, anterior unei raportări prin intermediul canalelor externe. Divulgarea publică este, de asemenea, condiționată de anumite aspecte, respectiv utilizarea acestei modalități de raportare ulterior raportării interne sau externe și doar în anumite situații expres prevăzute de lege”, subliniază avocatul.
Prin noul cadru legislativ, este reglementată obligativitatea identificării sau institurii unor canale interne de raportare și stabilirii unor proceduri de raportare internă inclusiv pentru persoanele juridice de drept privat care au cel puțin 50 de angajați.
„Nu în ultimul rând, prin Legea nr. 361/2022 a fost extinsă sfera de protecție a persoanelor care efectuează raportări, fiind instituite măsuri de sprijin și protecție precum: exonerarea de răspundere pentru încălcarea restricțiilor privind divulgarea de informații impuse prin contract sau prin lege și asigurarea confidențialității identității în toate cazurile de raportare”, completează Partenerul Mușat & Asociații.
Legea nr. 361/2022 transpune Directiva Europeană 2019/1.937 și constituie un cadru general de protecție a persoanelor care raportează încălcări ale legii, produse sau susceptibile a se produce, în cadrul autorităților, instituțiilor publice, altor persoane de drept public, precum și în cadrul persoanelor juridice de drept privat. „Actul adoptat de Parlament preia astfel principiile și mecanismele concepute de Directivă, implementându-le în legislația națională”, nuanțează Alexandru Terța.
În plus, legea aduce la îndeplinire jalonul 430 din Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta C14. Buna guvernanță. Reforma 6. Intensificarea luptei împotriva corupției.
Potrivit art. 36 din Legea nr. 361/2022: „Obligația de a identifica sau institui canale interne de raportare potrivit cap. III - Raportarea prin canale interne de raportare, în ceea ce privește persoanele juridice de drept privat care au între 50 și 249 de angajați, intră în vigoare la data de 17 decembrie 2023”.
Protecție sporită pentru avertizori
Noul cadru legislativ stabilește că avertizorul de interes public este persoana fizică ce efectuează o raportare sau divulgă public informații referitoare la încălcări ale legii, obținute în context profesional.
Ștefan Diaconescu, Managing Associate Mușat & Asociații, amintește faptul că, „pentru rigurozitate, legea definește contextul profesional ca fiind reprezentat de activități profesionale, actuale sau anterioare, de orice natură, remunerate sau nu, desfășurate în cadrul autorităților, instituțiilor publice, altor persoane juridice de drept public, precum și în cadrul persoanelor juridice de drept privat, în baza cărora persoanele pot obține informații referitoare la încălcări ale legii și pot suferi represalii în caz de raportare a acestora”.
În acest context, avertizori de interes public pot fi funcționarii publici, de exemplu. Este vorba despre persoana investită, prin numire într-o funcție publică din structura unei autorități sau instituții publice, cu prerogative în realizarea competenței acestora, în regim de putere publică, având ca scop realizarea unui interes public.
De asemenea, avertizori de interes public pot fi persoanele care desfășoară o activitate independentă, în înțelesul art. 49 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene; dar și acționarii, persoanele care fac parte din organul de administrare, de conducere sau de supraveghere al unei întreprinderi, inclusiv membrii neexecutivi ai consiliului de administrație; candidații ale căror raporturi de muncă nu au început încă și care efectuează raportări/divulgări publice în legătură cu informații obținute în timpul procesului de recrutare, precum și persoanele al căror raport de muncă/serviciu a încetat; sau persoanele care raportează informații privind încălcări ale legii în mod anonim.
„Legislația actuală consolidează și îmbunătățește protecția conferită persoanelor care efectuează raportări, inclusiv prin instituirea unor garanții suplimentare ce consolideză un nivel ridicat de protecție. Practic, au fost introduse o serie de noutăți având ca scop protejarea avertizorilor, încurajându-se construirea unui climat de integritate”, explică Ștefan Diaconescu.
Opiniile unor profesioniști care ocupă poziții de top în departamentele juridice ale unor companii importante, pe platforma www.in-houselegal.ro. Urmărește temele dezvoltate de avocați sau membri ai comunității In-houseLegal și propune subiecte.
Obligații pentru mediul public și privat
Odată cu adoptarea noului act normativ, legiuitorul a prevăzut în cuprinsul acestuia o serie de obligații atât în sarcina autorităților, instituțiilor publice și altor persoane juridice de drept public, persoanelor juridice de drept privat, dar și a autorităților ce au competențe în materie.
Alexandru Terța indică în acest sens faptul că, atât în sfera mediului public, cât și în cazul persoanelor juridice de drept privat care au cel puțin 50 de angajați, subzistă obligația de a identifica sau institui canale interne de raportare si de a stabili proceduri de raportare interna si pentru efectuarea de acțiuni subsecvente.
„Atât entitățile publice cât și cele private au obligația de a evidenția, într-un registru ținut în format electronic, toate raportările primite, de a menține statistici cu privire la raportările care privesc încalcări ale legii și de a păstra raportările pentru o perioadă de 5 ani, la expirarea căreia acestea vor fi distruse, indiferent de suportul pe care sunt păstrate. Obligația păstrării confidențialității revine persoanei desemnate să soluționeze raportarea, dar și oricărei alte persoane la care raportarea a ajuns din eroare. De asemenea, nu poate fi ignorată obligația comunicării eventualei soluții de clasare către avertizorul în interes public, desprinsă din caracterul imperativ al prevederilor art. 11 alin. (5) din Legea nr. 361/2022”, detaliază Partenerul Mușat & Asociații.
Totodată, interlocutorul BizLawyer punctează faptul că obligația de a identifica sau de a institui canale interne de raportare și de a stabili procedurile de raportare internă și pentru efectuarea de acțiuni subsecvente este prevăzută în sarcina tuturor persoanelor juridice de drept privat care au cel puțin 50 de angajați.
„Printre obligațiile instituite în sarcina acestor entități juridice, menționăm obligația de a evidenția, într-un registru ținut în format electronic, toate raportările primite, obligația de a menține statistici cu privire la raportările care privesc încalcări ale legii, obligația de a păstra raportările pentru o perioadă de 5 ani, la expirarea căreia acestea vor fi distruse, indiferent de suportul pe care sunt păstrate, obligația de a asigura confidențialitatea informațiilor primite”, atrage atenția Alexandru Terța.
În privința autorităților competente să primească raportări privind încălcări ale legii, avocatul subliniază că sunt reglementate obligația de a primi, examina și răspunde la raportări, obligația de a efectua acțiuni subsecvente, obligația de a asigura confidențialitatea, păstrarea raportărilor o perioadă de cinci ani de la momentul înregistrării, menținerea contactului cu avertizorul în interes public și informarea acestuia cu privire la modalitatea de soluționare a raportării.
„De asemenea, aceste autorități au obligația de a publica pe pagina de internet a instituției, într-o secțiune separată, usor de identificat și de accesat, anumite informații referitoare la condițiile instituite de lege pentru a beneficia de protecție, informațiile de contact pentru efectuarea raportării, procedura aplicabilă, informarea avertizorilor în interes public cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personale, măsuri reparatorii și modalități de asigurarea protecției împotriva represaliilor etc. Deși obligațiile instituite de legiuitor în sarcina fiecărei componente a acestui mecanism menit a contribui la consolidarea unui cadru de conformitate par a fi suficient de clare, practica va demonstra în ce măsură destinatarii acestor norme juridice au înțeles și aplicat principiile și regulile transpuse în legislația națională”, comentează Alexandru Terța.
Orice încălcare a prevederilor Legii nr. 361/2022 poate atrage, după caz, o răspundere civilă, disciplinară, contravențională sau chiar penală.
„Nesocotirea obligației de instituire a canalelor interne de raportare constituie contravenție sancționabilă cu amenda între 3.000 și 30.000 de lei, aceeași sancțiune fiind prevăzută de lege și pentru refuzul nejustificat de a raspunde solicitărilor Agenției Naționale de Integritate și altor autorități competente în materie vizând transmiterea unor documente și informații necesare soluționării raportării. De asemenea, nerespectarea prevederilor vizând conceperea, instituirea și gestionarea modalității de primire a raportărilor, astfel încât să fie protejată confidențialitatea identității avertizorului în interes public și a oricărei părți terțe menționate în raportare și să fie împiedicat accesul la raportare al personalului neautorizat, constituie contravenție sancționabilă cu amendă de la 4.000 la 40.000 lei”, detaliază Ștefan Diaconescu.
Cea care are competența de constata și sancționa contravențiile prevăzute de lege este Agenția Națională de Integritate. „Răspunderea penală poate interveni atunci când o faptă contrară prevederilor Legii nr. 361/2022 se suprapune asupra modelului abstract conferit de o normă penală, îmbracând astfel trăsăturile esențiale ale unei infracțiuni (e.g. abuz în serviciu, omisiunea sesizării ș.a.), legea privind protecția avertizorilor în interes public neconstituind ea însăși o lege penală”, precizează avocatul.
Puncte sensibile
Cei doi experți Mușat & Asociații apreciază faptul că textul actual al legii transpune dispozițiile Directivei europene în normele naționale, însă nu reglementează într-o manieră comprehensivă toate situațiile și problemele care pot fi incidente în practică.
De altfel, în procesul de legiferare au fost exprimate mai multe opinii critice asupra formei inițiale a legii, care au determinat anumite modificări ale actului normativ.
Avocații atrag atenția că va fi necesară o aplicare responsabilă a prevederilor legale de către toate persoanele vizate de actul normativ în discuție, astfel încât să fie menținut în permanență un just echilibru între interesul public pe de o parte și drepturile și interesele legale ale persoanelor vizate de raportări pe de altă parte.
De asemenea, pentru a preîntâmpina riscul unor situații abuzive a fost reglementată drept contravenție raportarea nereală, constând în fapta de a raporta informații privind încălcări ale legii, cunoscând că acestea sunt nereale, dacă fapta nu a fost săvârșită în astfel de condiții încât să constituie infracțiune.
„Practica va evidenția însă dificultățile probatorii pe care le presupune uneori demonstrarea cunoașterii caracterului nereal al informațiilor raportate, existând așadar riscul unor abuzuri în măsura în care prevederile legale nu sunt aplicate cu responsabilitate”, concluzionează Alexandru Terța.
Publicitate pe BizLawyer? |
Articol 544 / 1881 | Următorul articol |
Publicitate pe BizLawyer? |
BREAKING NEWS
ESENTIAL
ZRVP: 30 de ani de tradiție în avocatură, un nou look pentru viitor | Cosmin Vasile (managing partner): Noua imagine reflectă identitatea și tradiția brandului nostru, reinterpretate într-o manieră modernă și îndrăzneață
Edward Sukyas pierde arbitrajul cu statul român și trebuie să plătească peste o jumătate de milion de euro - cheltuieli arbitrale și onorarii plătite avocaților care au apărat România. Litigiul cu Jack Sukyas merge mai departe, modul de alocare a cheltuielilor de arbitraj fiind decis într-o etapă ulterioară a procedurii | Cât au însumat onorariile primite de avocații români aflați de-o parte și alta a baricadei și ce sume au încasat arbitrii
Cum a fost anul 2024 pentru Duțescu & Partners: poziționare în topul internațional al firmelor de avocați evidențiate în practica de Capital Markets, lansarea practicii de drept islamic și multe victorii obținute pentru clienți | De vorbă cu Dr. Cristian Duțescu (partener fondator) și Casiana Dușa (partener) despre parcurs, proiecte și realizări
Precedent important obținut de RTPR pentru Premier Energy Furnizare în materia teoriei impreviziunii. Despăgubiri de aproximativ 4 milioane EUR și dobânzi legale penalizatoare, ca urmare a neexecutării unui contract de furnizare de energie încheiat pe piața PCCB-BC. Alexandru Stănoiu (Counsel) și Ana Popa (Senior Associate), în echipa coordonată de Valentin Berea (Partener)
Bulboacă și Asociații facilitează atragerea de finanțare, la final de an, pentru o companie românească de succes din industria panificației
Pentru echipa de insolvență de la Țuca Zbârcea & Asociații, anul 2024 s-a caracterizat printr-o intensificare a volumului de muncă, cu mandate noi care s-au adăugat unui portofoliu existent bogat. Cele mai multe proiecte au avut complexitate și miză ridicată, necesitând extinderea echipelor implicate și un volum mai intens de activitate | De vorbă cu Cătălina Mihăilescu (Partener) despre activitatea departamentului și planurile de viitor
INTERVIURI 2+1 | Povestea lui “Timi”, numele de alint al biroului NNDKP din Nord-Vestul țării, înființat acum 20 de ani într-o perioadă fără smartphone, Google sau LinkedIn, spusă de doi avocați care au trăit intens toate etapele devenirii sale ca furnizor pentru mediul de afaceri local, standard de etică și membru al comunității academice: ”Vineri la prânz încă nu se născuse ideea; luni, la 10:15, era aprobată”. Mai apoi, ”cu profesionalism, corectitudine și smerenie” a devenit ”un organism viu și adaptabil, care se modelează după viața afacerilor din regiune în fiecare moment”
Meet the Professionals | Din vorbă în vorbă cu Cristina Roșu, proaspăt promovată Partner în cadrul firmei Toncescu și Asociații - KPMG Legal: “Angajarea mea la KPMG Legal după terminarea facultății a fost punctul de plecare al unei călătorii profesionale frumoase și pline de satisfacții, care m-a adus unde sunt astăzi. Am crescut încet, dar constant, în această firmă, dezvoltându-mă ca profesionist, dar mai ales ca om”
Echipa Wolf Theiss dedicată proiectelor din materia insolvenței este în proces de creștere și consolidare, având în vedere interesul ridicat acordat acestui domeniu și creșterea numărului și complexității proiectelor. ”În perioada recentă, ne-au fost solicitate de către clienți numeroase analize privind posibila deschidere a procedurii insolvenței, efectele și riscurile unei astfel de proceduri, dar și opțiunile reglementate pentru restructurarea afacerii, ceea ce arată interesul crescut al companiilor în utilizarea mecanismelor legale”, spun avocații
Băiculescu & Asociații continuă extinderea. Alți doi avocați se alătură firmei, întărind departamentele de Drept Penal și Litigii | Vasile Băiculescu (Managing Partner): ”Fundația unei societăți de avocatură este formată din echipe solide, orientate spre soluții și dedicare pentru client. Continuăm să creștem pentru a oferi un serviciu de calitate”
Insolvență ̸ Restructurare | În spatele scenei, alături de echipa NNDKP, într-o discuție cu trei dintre coordonatorii acestui segment de practică ce a generat venituri de cca. 11 % din total, anul trecut. Debt-recovery rămâne în continuare o parte importantă din activitatea echipei. Focusul tinde să migreze spre procedurile de pre-insolvență, iar componenta de turnaround și restructurare crește în mod constant. Numărul procedurilor de insolvență va crește cu 10-12% în următorii doi ani, estimează avocații
Bondoc și Asociații obține o clarificare importantă la ÎCCJ cu privire la stabilirea competenței pentru soluționarea litigiilor în legătură cu încheierea contractelor finanțate din fonduri alocate prin PNRR, de către beneficiari privați care nu au obligația aplicării procedurilor de achiziție publică
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...