Legea privind protecția avertizorilor de interes public, decriptată de specialiștii firmei Mușat & Asociații. Legislația actuală consolidează și îmbunătățește protecția conferită persoanelor care efectuează raportări, spun avocații. Există însă riscul unor abuzuri în măsura în care prevederile legale nu sunt aplicate cu responsabilitate
29 Martie 2023 Ștefania Enache
Deși obligațiile instituite de legiuitor în sarcina fiecărei componente a acestui mecanism menit a contribui la consolidarea unui cadru de conformitate par a fi suficient de clare, practica va demonstra în ce măsură destinatarii acestor norme juridice au înțeles și aplicat principiile și regulile transpuse în legislația națională.
| |
|
Alexandru Terţa (Partener) şi Ştefan Diaconescu (Managing Associate) - Muşat & Asociaţii |
Experții în Drept constată că Legea 361/2022 privind protecția avertizorilor de interes public aduce o serie de îmbunătățiri, pentru a eficientiza modalitatea de raportare a încălcării legii.Cu titlul de exemplu, Alexandru Terța, Partener Mușat & Asociații, menționează faptul că au fost abrogate dispozițiile care reglementau accesul, cumulativ sau alternativ, la canalele de raportare interne, externe sau divulgarea publică. „Totodată, în ceea ce privește modalitatea de raportare, este încurajată, însă nu impusă, modalitatea raportării interne, anterior unei raportări prin intermediul canalelor externe. Divulgarea publică este, de asemenea, condiționată de anumite aspecte, respectiv utilizarea acestei modalități de raportare ulterior raportării interne sau externe și doar în anumite situații expres prevăzute de lege”, subliniază avocatul.
Prin noul cadru legislativ, este reglementată obligativitatea identificării sau institurii unor canale interne de raportare și stabilirii unor proceduri de raportare internă inclusiv pentru persoanele juridice de drept privat care au cel puțin 50 de angajați.
„Nu în ultimul rând, prin Legea nr. 361/2022 a fost extinsă sfera de protecție a persoanelor care efectuează raportări, fiind instituite măsuri de sprijin și protecție precum: exonerarea de răspundere pentru încălcarea restricțiilor privind divulgarea de informații impuse prin contract sau prin lege și asigurarea confidențialității identității în toate cazurile de raportare”, completează Partenerul Mușat & Asociații.
Legea nr. 361/2022 transpune Directiva Europeană 2019/1.937 și constituie un cadru general de protecție a persoanelor care raportează încălcări ale legii, produse sau susceptibile a se produce, în cadrul autorităților, instituțiilor publice, altor persoane de drept public, precum și în cadrul persoanelor juridice de drept privat. „Actul adoptat de Parlament preia astfel principiile și mecanismele concepute de Directivă, implementându-le în legislația națională”, nuanțează Alexandru Terța.
În plus, legea aduce la îndeplinire jalonul 430 din Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta C14. Buna guvernanță. Reforma 6. Intensificarea luptei împotriva corupției.
Potrivit art. 36 din Legea nr. 361/2022: „Obligația de a identifica sau institui canale interne de raportare potrivit cap. III - Raportarea prin canale interne de raportare, în ceea ce privește persoanele juridice de drept privat care au între 50 și 249 de angajați, intră în vigoare la data de 17 decembrie 2023”.
Protecție sporită pentru avertizori
Noul cadru legislativ stabilește că avertizorul de interes public este persoana fizică ce efectuează o raportare sau divulgă public informații referitoare la încălcări ale legii, obținute în context profesional.
Ștefan Diaconescu, Managing Associate Mușat & Asociații, amintește faptul că, „pentru rigurozitate, legea definește contextul profesional ca fiind reprezentat de activități profesionale, actuale sau anterioare, de orice natură, remunerate sau nu, desfășurate în cadrul autorităților, instituțiilor publice, altor persoane juridice de drept public, precum și în cadrul persoanelor juridice de drept privat, în baza cărora persoanele pot obține informații referitoare la încălcări ale legii și pot suferi represalii în caz de raportare a acestora”.
În acest context, avertizori de interes public pot fi funcționarii publici, de exemplu. Este vorba despre persoana investită, prin numire într-o funcție publică din structura unei autorități sau instituții publice, cu prerogative în realizarea competenței acestora, în regim de putere publică, având ca scop realizarea unui interes public.
De asemenea, avertizori de interes public pot fi persoanele care desfășoară o activitate independentă, în înțelesul art. 49 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene; dar și acționarii, persoanele care fac parte din organul de administrare, de conducere sau de supraveghere al unei întreprinderi, inclusiv membrii neexecutivi ai consiliului de administrație; candidații ale căror raporturi de muncă nu au început încă și care efectuează raportări/divulgări publice în legătură cu informații obținute în timpul procesului de recrutare, precum și persoanele al căror raport de muncă/serviciu a încetat; sau persoanele care raportează informații privind încălcări ale legii în mod anonim.
„Legislația actuală consolidează și îmbunătățește protecția conferită persoanelor care efectuează raportări, inclusiv prin instituirea unor garanții suplimentare ce consolideză un nivel ridicat de protecție. Practic, au fost introduse o serie de noutăți având ca scop protejarea avertizorilor, încurajându-se construirea unui climat de integritate”, explică Ștefan Diaconescu.
Opiniile unor profesioniști care ocupă poziții de top în departamentele juridice ale unor companii importante, pe platforma www.in-houselegal.ro. Urmărește temele dezvoltate de avocați sau membri ai comunității In-houseLegal și propune subiecte.
Obligații pentru mediul public și privat
Odată cu adoptarea noului act normativ, legiuitorul a prevăzut în cuprinsul acestuia o serie de obligații atât în sarcina autorităților, instituțiilor publice și altor persoane juridice de drept public, persoanelor juridice de drept privat, dar și a autorităților ce au competențe în materie.
Alexandru Terța indică în acest sens faptul că, atât în sfera mediului public, cât și în cazul persoanelor juridice de drept privat care au cel puțin 50 de angajați, subzistă obligația de a identifica sau institui canale interne de raportare si de a stabili proceduri de raportare interna si pentru efectuarea de acțiuni subsecvente.
„Atât entitățile publice cât și cele private au obligația de a evidenția, într-un registru ținut în format electronic, toate raportările primite, de a menține statistici cu privire la raportările care privesc încalcări ale legii și de a păstra raportările pentru o perioadă de 5 ani, la expirarea căreia acestea vor fi distruse, indiferent de suportul pe care sunt păstrate. Obligația păstrării confidențialității revine persoanei desemnate să soluționeze raportarea, dar și oricărei alte persoane la care raportarea a ajuns din eroare. De asemenea, nu poate fi ignorată obligația comunicării eventualei soluții de clasare către avertizorul în interes public, desprinsă din caracterul imperativ al prevederilor art. 11 alin. (5) din Legea nr. 361/2022”, detaliază Partenerul Mușat & Asociații.
Totodată, interlocutorul BizLawyer punctează faptul că obligația de a identifica sau de a institui canale interne de raportare și de a stabili procedurile de raportare internă și pentru efectuarea de acțiuni subsecvente este prevăzută în sarcina tuturor persoanelor juridice de drept privat care au cel puțin 50 de angajați.
„Printre obligațiile instituite în sarcina acestor entități juridice, menționăm obligația de a evidenția, într-un registru ținut în format electronic, toate raportările primite, obligația de a menține statistici cu privire la raportările care privesc încalcări ale legii, obligația de a păstra raportările pentru o perioadă de 5 ani, la expirarea căreia acestea vor fi distruse, indiferent de suportul pe care sunt păstrate, obligația de a asigura confidențialitatea informațiilor primite”, atrage atenția Alexandru Terța.
În privința autorităților competente să primească raportări privind încălcări ale legii, avocatul subliniază că sunt reglementate obligația de a primi, examina și răspunde la raportări, obligația de a efectua acțiuni subsecvente, obligația de a asigura confidențialitatea, păstrarea raportărilor o perioadă de cinci ani de la momentul înregistrării, menținerea contactului cu avertizorul în interes public și informarea acestuia cu privire la modalitatea de soluționare a raportării.
„De asemenea, aceste autorități au obligația de a publica pe pagina de internet a instituției, într-o secțiune separată, usor de identificat și de accesat, anumite informații referitoare la condițiile instituite de lege pentru a beneficia de protecție, informațiile de contact pentru efectuarea raportării, procedura aplicabilă, informarea avertizorilor în interes public cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personale, măsuri reparatorii și modalități de asigurarea protecției împotriva represaliilor etc. Deși obligațiile instituite de legiuitor în sarcina fiecărei componente a acestui mecanism menit a contribui la consolidarea unui cadru de conformitate par a fi suficient de clare, practica va demonstra în ce măsură destinatarii acestor norme juridice au înțeles și aplicat principiile și regulile transpuse în legislația națională”, comentează Alexandru Terța.
Orice încălcare a prevederilor Legii nr. 361/2022 poate atrage, după caz, o răspundere civilă, disciplinară, contravențională sau chiar penală.
„Nesocotirea obligației de instituire a canalelor interne de raportare constituie contravenție sancționabilă cu amenda între 3.000 și 30.000 de lei, aceeași sancțiune fiind prevăzută de lege și pentru refuzul nejustificat de a raspunde solicitărilor Agenției Naționale de Integritate și altor autorități competente în materie vizând transmiterea unor documente și informații necesare soluționării raportării. De asemenea, nerespectarea prevederilor vizând conceperea, instituirea și gestionarea modalității de primire a raportărilor, astfel încât să fie protejată confidențialitatea identității avertizorului în interes public și a oricărei părți terțe menționate în raportare și să fie împiedicat accesul la raportare al personalului neautorizat, constituie contravenție sancționabilă cu amendă de la 4.000 la 40.000 lei”, detaliază Ștefan Diaconescu.
Cea care are competența de constata și sancționa contravențiile prevăzute de lege este Agenția Națională de Integritate. „Răspunderea penală poate interveni atunci când o faptă contrară prevederilor Legii nr. 361/2022 se suprapune asupra modelului abstract conferit de o normă penală, îmbracând astfel trăsăturile esențiale ale unei infracțiuni (e.g. abuz în serviciu, omisiunea sesizării ș.a.), legea privind protecția avertizorilor în interes public neconstituind ea însăși o lege penală”, precizează avocatul.
Puncte sensibile
Cei doi experți Mușat & Asociații apreciază faptul că textul actual al legii transpune dispozițiile Directivei europene în normele naționale, însă nu reglementează într-o manieră comprehensivă toate situațiile și problemele care pot fi incidente în practică.
De altfel, în procesul de legiferare au fost exprimate mai multe opinii critice asupra formei inițiale a legii, care au determinat anumite modificări ale actului normativ.
Avocații atrag atenția că va fi necesară o aplicare responsabilă a prevederilor legale de către toate persoanele vizate de actul normativ în discuție, astfel încât să fie menținut în permanență un just echilibru între interesul public pe de o parte și drepturile și interesele legale ale persoanelor vizate de raportări pe de altă parte.
De asemenea, pentru a preîntâmpina riscul unor situații abuzive a fost reglementată drept contravenție raportarea nereală, constând în fapta de a raporta informații privind încălcări ale legii, cunoscând că acestea sunt nereale, dacă fapta nu a fost săvârșită în astfel de condiții încât să constituie infracțiune.
„Practica va evidenția însă dificultățile probatorii pe care le presupune uneori demonstrarea cunoașterii caracterului nereal al informațiilor raportate, existând așadar riscul unor abuzuri în măsura în care prevederile legale nu sunt aplicate cu responsabilitate”, concluzionează Alexandru Terța.
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
| Articol 937 / 2273 | Următorul articol |
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |
BREAKING NEWS
ESENTIAL
Marile provocări și principalele tendințe din Energie, analizate de avocații firmei Țuca Zbârcea & Asociații, care operează la nivelul celor mai sofisticate structuri din sectorul energetic: tranzacții și finanțări complexe, dispute cu precedent european și proiecte cu relevanță strategică națională. Cele mai interesante mandate ale echipei ce asistă jucători cheie din acest segment, într-o practică ce asigură 10% din veniturile firmei
Women in Business Law EMEA Awards 2026 | Șase firme concurează pentru titlul de „Firma anului în România” – patru case locale independente, printre care NNDKP și Popescu & Asociații, alături de structurile juridice afiliate KPMG și Deloitte. Reff & Associates, dublă nominalizare, inclusiv la „Gender Diversity Support – CEE”. Cum arată harta românească a premiilor care celebrează femeile din avocatura de business
Delgaz Grid obţine un împrumut sindicalizat de trei miliarde de lei pentru creşterea flexibilităţii financiare. CMS a oferit consultanţă consorțiului de finanțare format din șapte bănci
Cei mai buni profesioniști în domeniul brevetelor, văzuți de IAM Patent 1000 – 2026 | ZRVP, NNDKP, Baciu Partners și Mușat & Asociații au cei mai mulți avocați listați. Cine sunt profesioniștii aflați în prim plan anul acesta și ce spun clienții despre firmele aflate în fruntea plutoanelor
De la conformarea GDPR, la o guvernanță complexă a datelor | Cum se văd aceste transformări din practica firmei Reff & Asociații | Deloitte Legal și care sunt cele mai importante schimbări observate în comportamentul clienților, într-o discuție cu Georgiana Singurel (Partener) și Silvia Axinescu (Counsel)
Reff & Asociații | Deloitte Legal lansează campania aniversară de 20 de ani, care include evenimente de business, formate inovatoare și conținut video divers
Validare regională a unei specializări cu relevanță tot mai mare | De vorbă cu Monica Stătescu, Of-Counsel Filip & Company, nominalizată pentru titlul de „TMT Next Generation Partner of the Year” la Legal 500 Central and Eastern Europe Awards 2026, despre felul în care M&A, piețele de capital, proprietatea intelectuală și tehnologia se intersectează în mandate cu arhitectură juridică tot mai densă și despre profilul clientului TMT, cu nevoi care depășesc granițele tradiționale ale ariilor de practică
Filip & Company a asistat grupul ceh Star Capital Finance la intrarea pe piața din România prin achiziția a două parcuri de retail NEST, într-o tranzacție de aproape 40 mil. €. Ioana Roman (partener) a coordonat echipa
Urmează o perioadă de tranziție critică pentru piața achizițiilor publice din România, marcată de presiuni simultane din direcții multiple. Creșterea cheltuielilor de apărare va genera un volum semnificativ de proceduri complexe, cu specificități juridice pe care puțini practicieni le stăpânesc în detaliu | De vorbă cu Manuela Guia, coordonatoarea GNP Guia Naghi & Partners, despre noile zone de sofisticare juridică și câteva măsuri prin care ar putea crește transparența și viteza procedurilor fără a afecta calitatea evaluării
RTPR, Bondoc & Asociații și KPMG au consiliat tranzacția prin care fondul regional de private equity Provectus Capital Partners a dobândit pachetul majoritar al companiei Seatbelt Consulting | Echipele implicate în proiect, coordonatorii și tipul de asistență oferită
Arta apărării interdisciplinare în White-Collar Crime: Cum a reușit Voinescu Lawyers să demonteze acuzații penale grave în dosarul Vivre Deco | Gabriel Voinescu, coordonatorul echipei: ”Suntem una dintre puținele case de avocatură din România capabile să combine, la nivel de specialist, dreptul civil al afacerilor cu dreptul penal al afacerilor – exact ceea ce a permis, în acest caz, o apărare integrată simultană pe șase încadrări juridice diferite și obținerea soluției definitive de clasare”
Un portofoliu de peste trei miliarde de euro și patru proiecte strategice conturează una dintre cele mai relevante expresii ale complexității din energia românească | De vorbă cu Oana Ijdelea, coordonatoarea Ijdelea & Asociații despre punctele de fricțiune în dezvoltarea proiectelor energetice, arhitectura juridică transformată într-un veritabil factor de competitivitate și echipa în care mai multe specializări juridice funcționează integrat
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...









RSS
.jpg)
→ Cei mai buni avocaţi în domeniul mărcilor, remarcați de WTR 1000, ediția 2023. Țuca Zbârcea & Asociații, Simion & Baciu și Ratza & Ratza rămân lideri pe segmentele analizate, o bună expunere pentru Mușat, Schoenherr, ZRVP și Răzvan Dincă & Asociaţii 





