Investitorii se uită mai degrabă spre potențialul de creștere și la sinergiile pe care le pot atinge printr-o achiziție, decât pe cifrelele ”țintelor”. Despre tranzacții, industrii cu potențial și provocările din era inteligenței artificiale, într-o discuție cu Monica Stătescu, Counsel Filip & Company
28 Octombrie 2019
Ștefania EnacheMonia Statescu este implicată în mai multe tranzacții de M&A în industrii precum exploatarea resurselor naturale, agribusiness, IT și servicii financiare. De asemenea, lucrează în proiecte de restructurare de drepturi de proprietate intelectuală, licențiere și protejare de produse software.
Prin proiectele pe care le derulează, avocații de business simt cel mai bine pulsul economiei și pot creiona o imagine fidelă a realităților din segmentul afacerilor. Monica Stătescu, counsel în cadrul Filip & Company, nominalizează businessurile de IT/ tehnologie ca fiind cele mai interesante pentru investitorii care se uită către România.Avocatul, cu o vastă experiență în fuziuni și achiziții, amintește faptul că, în mod tipic, un asemenea business este inițiat de antreprenori cu cunoștinte tehnice în domeniu.Mai devreme sau mai târziu, aceștia simt nevoia de a-și scala activitatea pentru a răspunde cerințelor pieței, iar pentru a realiza acest lucru au nevoie de capital. De asemenea, și atunci când au ajuns în punctul în care afacerea a devenit foarte rentabilă și atractivă pentru cumpărători, antreprenorii din IT se lasă „curtați” de posibili investitori.
În celelalte industrii, investitorii preferă afacerile relativ mature, cu randament confirmat în timp, dar și cu potențial pentru creștere. „Am văzut în ultimul timp o orientare mai pregnantă a investitorilor asupra potențialului de creștere al business-ului și sinergiile pe care le poate atinge prin achiziție, decât pe cifrelele actuale ale target-ului. Sunt mai puțin interesați să cumpere ceea ce există și sunt mai focusați pe ceea ce pot dezvolta utilizând bazele existente. În același timp, văd apetență pentru risc mult redusă din partea cumpărătorilor. Într-un climat socio-politic și legislativ destul de volatil cum este cel prezent, investitorii vor să facă deal-uri sigure și preferă să renunțe la o tranzacție dacă nu se realizează în termeni optimi pentru ei”, explică avocatul.
În activitatea derulată în zona de fuziuni și achiziții, Monica Stătescu a constatat că, pe piața din România, există vânzători “în serie”care au crescut și vândut multe afaceri și care au experiență tranzacțională și există antreprenori pentru care vânzarea afacerii lor reprezintă o experiență unică în viață. „Marea majoritate a antreprenorilor își cunosc business-ul foarte bine, știu cât “face” și sunt dispuși să apere valoarea pe care o consideră corectă. În general, anul acesta antreprenorii au simțit că e un moment bun să vândă”, punctează expertul.
Previziunile avocatului conduc spre ideea că, în următoarele luni, vom avea în continuare destul de multe tranzacții în sectorul de tehnologie. De asemenea, serviciile financiare și medicale sunt și ele la mare căutare, precum și retailul și industria farmaceutică.
Referindu-se la proietele în care s-a implicat în ultima perioadă, profesionistul Filip & Company subliniază faptul că este greu de ales un singur proiect ca fiind cel mai complex sau la care s-a lucrat cel mai mult. „Au fost multe proiecte care au necesitat multă muncă și creativitate. Aș menționa cu titlu de exemplu achiziția fondului de investiții CVC a operațiunilor InBev, o tranzacție multijurisdicțională complexă având componență atât de M&A cât și de finanțare; vânzarea acțiunilor dlui Vladimir Cohn la EcoPaper SA și EcoPack SRL către DS Smith Plc; exitul companiei Țiriac Holdings din asocierea cu Unicredit Bank, un proces de asemenea foarte complex în cadrul căruia, în afara României, am coordonat nu mai puțin de cinci alte jurisdicții”, adaugă avocatul.
Monica Stătescu este implicată în mai multe tranzacții de M&A în industrii precum exploatarea resurselor naturale, agribusiness, IT și servicii financiare. De asemenea, lucrează în proiecte de restructurare de drepturi de proprietate intelectuală, licențiere și protejare de produse software.
Suntem în pragul stabilirii unor legi ale roboticii care nu mai sunt ficțiune, ci realitate
O altă practică destul de activă este cea care vizează dreptul proprietății intelectuale. Monica Stătescu crede că cea mai mare provocare actuală este gestionarea activităților și utilizării internetului și social media, precum și adaptarea la dezvoltarea de produse și tehnologii noi, cu capabilități aparte, cum este inteligența artificială.
„Ne punem problema cum protejăm și cum ne protejăm de această nouă tehnologie. Legislația noastră generală în domeniul proprietății intelectuale datează de peste 20 de ani și suntem provocați să o interpretăm și reinterpretăm în era internetului și a software-ului inteligent. În același timp, din păcate, nu pare să existe suficientă preocupare în mediul de business pentru protejarea drepturilor de proprietate intelectuală folosite. Abia atunci când apare o dispută pe această temă sau când un potențial cumpărător al business-ului dorește să fie asigurat că drepturile de proprietate intelectuală legate de business aparțin vânzătorului, începe să apară interes în acest sens. Oamenii înțeleg mai ușor că le trebuie acte de proprietate pe un teren, pentru că este un activ concret și tangibil decât că le trebuie aceleași acte de proprietate și pe un activ nepalpabil cum este o marcă sau codul sursă al unui software, dar care poate fi la fel de valoros, dacă nu chiar mai valoros decât terenul”, arată avocatul.
La ora actuală, inteligența artificială (AI) este un produs aparte, cu caracteristici unice și care are nevoie de o reglementare specifică. „Sunt multe probleme foarte delicate de natură juridică care apar în contextul folosirii produselor AI și ele se învârt de multe ori în jurul ideii de răspundere. Pentru prima dată în istoria omenirii putem încredința luarea unor decizii unor entități non-umane însă luarea oricărei decizii vine cu riscul unei erori care poate cauza pagube reale și grave în funcție de natura deciziei luate (navigarea unui vehicol, manevrarea unui instrument etc.). Cine răspunde pentru un produs AI care a luat o decizie care cauzat o pagubă: dezvoltatorul? proprietarul produsului? utilizatorul produsului? este o situație de forță majoră pentru care nimeni nu e răspunzător? Răspunsul facil ar fi că raspunde cel care se face vinovat de producerea erorii (eroare de programare, de utilizare etc.), însă în această materie poate fi foarte dificil de stabilit cu certitudine o vină și cui aparține ea. O altă întrebare care poate fi pusă este în ce scopuri ar trebui să avem voie să folosim AI și în ce scopuri nu? Unde tragem linie între progres și exploatare, care sunt deciziile pe care le putem “delega” cu încredere către AI și care decizii ar trebui să fie exclusiv umane? Unele linii sunt clare și bine demarcate, altele mai puțin. Există eforturi atât la nivel european, cât și local, de stabilire a unor principii atât de natură juridică, cât și etică, pentru dezvoltarea și utilizarea inteligenței artificiale. Deja există recomandări în acest sens din partea Comisiei Europene, cred însă că va mai dura un timp până se vor implementa reguli detaliate, căci domeniul este foarte sensibil și sunt necesare multe analize și studii de impact înainte de a definitiva un set de reguli concrete. În acest domeniu, poate mai mult decât în altele, reglementarea în exces sau eronată poate fi chiar mai periculoasă decât lipsa reglementării. Discuțiile pe acest subiect îmi amintesc întotdeauna de seria de povestiri cu roboți a lui Isaac Asimov și de cele 3 legi ale roboticii inventate de el: (1) Un robot nu are voie să pricinuiască vreun rău unei ființe umane, sau, prin neintervenție, să permită ca unei ființe omenești să i se facă un rău; (2) Un robot trebuie să se supună ordinelor date de către o ființă umană, atât timp cât ele nu intră în contradicție cu Legea 1.; (3) un robot trebuie să-și protejeze propria existență, atât timp cât acest lucru nu intră în contradicție cu Legea 1 sau Legea 2. Ulterior, a dezvoltat și Legea zero: Un robot nu are voie să pricinuiască vreun rău umanității sau să permită prin neintervenție ca umanitatea să fie pusă în pericol. Nu mi-am imaginat când eram copil și citeam cărțile lui Asimov că lumea noastră va avea nevoie atât de curând să gestioneze și reglementeze activitatea roboților, și cu atât mai puțin nu mi-am imaginat că eu voi fi pusă în situația de a-mi pune asemenea probleme și chiar de a participa, prin prisma proiectelor profesionale în care sunt implicată, la punerea bazelor primelor principii în acest sens. Suntem acum în pragul stabilirii unor legi ale roboticii care nu mai sunt ficțiune, ci realitate”, nuanțează avocatul.
Domeniile principale de practică ale Monicăi Stătescu sunt Corporate/M&A, Capital Markets și Intellectual Property, cu un accent special pe tehnologia informației.
Ea a făcut parte din echipele de avocați ai firmei Filip & Company care au asistat clienții în mai multe tranzacții, printre care amintim:
► Benefit Online, cea mai mare platformă de beneficii extrasalariale pentru angajați din România, în procesul de achiziție de către compania Edenred, lider mondial în domeniul tichetelor de servicii preplătite.
► A&D Pharma, subsidiară a Dr. Max Group, în tranzacția prin care a achiziționat 46 de farmacii din rețeaua Belladonna.
► Ministerul Finanţelor Publice în emisiunea de euroobligațiuni în două serii, din care 1,15 miliarde euro cu maturitatea de 10 ani lung şi cu o dobândă 2,875% și 600 milioane euro cu maturitatea de 20 ani lung şi cu o dobândă de 4,125%
► Grupul local de consultanţă în retail, tehnologie şi outsourcing Architected Business Solutions (ABS), deţinut de Gorkem Tursucu, în semnarea joint venture-ului prin care ABS a fost integrat în Total Soft, unul dintre cei mai importanti furnizori şi integratori de solutii software de business
► Omul de afaceri Octavian Radu în preluarea firmelor de trimiteri poștale Postmaster și Total Post.
► A&D Pharma, subsidiară a Dr. Max Group, în tranzacția prin care a achiziționat 46 de farmacii din rețeaua Belladonna.
► Ministerul Finanţelor Publice în emisiunea de euroobligațiuni în două serii, din care 1,15 miliarde euro cu maturitatea de 10 ani lung şi cu o dobândă 2,875% și 600 milioane euro cu maturitatea de 20 ani lung şi cu o dobândă de 4,125%
► Grupul local de consultanţă în retail, tehnologie şi outsourcing Architected Business Solutions (ABS), deţinut de Gorkem Tursucu, în semnarea joint venture-ului prin care ABS a fost integrat în Total Soft, unul dintre cei mai importanti furnizori şi integratori de solutii software de business
► Omul de afaceri Octavian Radu în preluarea firmelor de trimiteri poștale Postmaster și Total Post.
Filip & Company este una din societăţile de avocatură de top din România care furnizează asistenţă de cea mai înaltă calitate în practic toate ramurile de drept relevante pentru afaceri care operează în România sau care vizează România. Specializaţi în proiecte complexe care implică o abordare inovativă, avocaţii Filip & Company au experienţă elocventă în mai multe domenii, cum ar fi infrastructură şi concesiuni, fuziuni şi achiziţii, energie, drept societar, imobiliar, concurenţă, finanţări şi piaţă de capital dar şi dreptul muncii, protectia datelor cu caracter personal, protectia consumatorilor sau a mediului. De asemenea, firma de avocatură asigură asistență și reprezentare în litigii și arbitraje cu implicații semnificative pentru afacerile clienților.
Intră pe LadyLawyer.ro și află mai multe despre activitatea, preocupările și proiectele doamnelor avocat din cele mai importante firme de pe piața locală
Publicitate pe BizLawyer? |
Articol 1616 / 1881 | Următorul articol |
Publicitate pe BizLawyer? |
BREAKING NEWS
ESENTIAL
ZRVP: 30 de ani de tradiție în avocatură, un nou look pentru viitor | Cosmin Vasile (managing partner): Noua imagine reflectă identitatea și tradiția brandului nostru, reinterpretate într-o manieră modernă și îndrăzneață
Edward Sukyas pierde arbitrajul cu statul român și trebuie să plătească peste o jumătate de milion de euro - cheltuieli arbitrale și onorarii plătite avocaților care au apărat România. Litigiul cu Jack Sukyas merge mai departe, modul de alocare a cheltuielilor de arbitraj fiind decis într-o etapă ulterioară a procedurii | Cât au însumat onorariile primite de avocații români aflați de-o parte și alta a baricadei și ce sume au încasat arbitrii
Cum a fost anul 2024 pentru Duțescu & Partners: poziționare în topul internațional al firmelor de avocați evidențiate în practica de Capital Markets, lansarea practicii de drept islamic și multe victorii obținute pentru clienți | De vorbă cu Dr. Cristian Duțescu (partener fondator) și Casiana Dușa (partener) despre parcurs, proiecte și realizări
Precedent important obținut de RTPR pentru Premier Energy Furnizare în materia teoriei impreviziunii. Despăgubiri de aproximativ 4 milioane EUR și dobânzi legale penalizatoare, ca urmare a neexecutării unui contract de furnizare de energie încheiat pe piața PCCB-BC. Alexandru Stănoiu (Counsel) și Ana Popa (Senior Associate), în echipa coordonată de Valentin Berea (Partener)
Bulboacă și Asociații facilitează atragerea de finanțare, la final de an, pentru o companie românească de succes din industria panificației
Pentru echipa de insolvență de la Țuca Zbârcea & Asociații, anul 2024 s-a caracterizat printr-o intensificare a volumului de muncă, cu mandate noi care s-au adăugat unui portofoliu existent bogat. Cele mai multe proiecte au avut complexitate și miză ridicată, necesitând extinderea echipelor implicate și un volum mai intens de activitate | De vorbă cu Cătălina Mihăilescu (Partener) despre activitatea departamentului și planurile de viitor
INTERVIURI 2+1 | Povestea lui “Timi”, numele de alint al biroului NNDKP din Nord-Vestul țării, înființat acum 20 de ani într-o perioadă fără smartphone, Google sau LinkedIn, spusă de doi avocați care au trăit intens toate etapele devenirii sale ca furnizor pentru mediul de afaceri local, standard de etică și membru al comunității academice: ”Vineri la prânz încă nu se născuse ideea; luni, la 10:15, era aprobată”. Mai apoi, ”cu profesionalism, corectitudine și smerenie” a devenit ”un organism viu și adaptabil, care se modelează după viața afacerilor din regiune în fiecare moment”
Meet the Professionals | Din vorbă în vorbă cu Cristina Roșu, proaspăt promovată Partner în cadrul firmei Toncescu și Asociații - KPMG Legal: “Angajarea mea la KPMG Legal după terminarea facultății a fost punctul de plecare al unei călătorii profesionale frumoase și pline de satisfacții, care m-a adus unde sunt astăzi. Am crescut încet, dar constant, în această firmă, dezvoltându-mă ca profesionist, dar mai ales ca om”
Echipa Wolf Theiss dedicată proiectelor din materia insolvenței este în proces de creștere și consolidare, având în vedere interesul ridicat acordat acestui domeniu și creșterea numărului și complexității proiectelor. ”În perioada recentă, ne-au fost solicitate de către clienți numeroase analize privind posibila deschidere a procedurii insolvenței, efectele și riscurile unei astfel de proceduri, dar și opțiunile reglementate pentru restructurarea afacerii, ceea ce arată interesul crescut al companiilor în utilizarea mecanismelor legale”, spun avocații
Băiculescu & Asociații continuă extinderea. Alți doi avocați se alătură firmei, întărind departamentele de Drept Penal și Litigii | Vasile Băiculescu (Managing Partner): ”Fundația unei societăți de avocatură este formată din echipe solide, orientate spre soluții și dedicare pentru client. Continuăm să creștem pentru a oferi un serviciu de calitate”
Insolvență ̸ Restructurare | În spatele scenei, alături de echipa NNDKP, într-o discuție cu trei dintre coordonatorii acestui segment de practică ce a generat venituri de cca. 11 % din total, anul trecut. Debt-recovery rămâne în continuare o parte importantă din activitatea echipei. Focusul tinde să migreze spre procedurile de pre-insolvență, iar componenta de turnaround și restructurare crește în mod constant. Numărul procedurilor de insolvență va crește cu 10-12% în următorii doi ani, estimează avocații
Bondoc și Asociații obține o clarificare importantă la ÎCCJ cu privire la stabilirea competenței pentru soluționarea litigiilor în legătură cu încheierea contractelor finanțate din fonduri alocate prin PNRR, de către beneficiari privați care nu au obligația aplicării procedurilor de achiziție publică
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...