Cum văd coordonatorii departamentelor juridice din companiile mari industriile în care activează și provocările anului 2025 | Laura Rudnyanszky, Global Regulatory Lead la Accenture: ”Modificările legislative dinamice, în special cele legate de energie, comerț și protejarea mediului, vor impune companiilor să se adapteze rapid la noile cerințe. Adoptarea tehnologiilor digitale va genera noi provocări juridice”

Anul 2025 se anunță unul provocator, profilându-se ca fiind marcat de o instabilitate economică crescută, atât la nivel global, cât și național. „Această situație va genera o serie de provocări semnificative pentru corporațiile mari, globale, implicit și pentru echipele de avocați in-house”, atrage atenția Laura Rudnyanszky, Global Regulatory Lead (Offerings Counsel Manager) la Accenture. Mai mult, interlocutoarea ^BizLawyer apreciază că, având în vedere contextul economic global al ultimilor ani, marcat disruptiv de evenimente precum pandemia COVID-19 și conflictul din Ucraina, care a generat o volatilitate fără precedent, riscul de recesiune, atât la nivel național, cât și global, s-a intensificat semnificativ. 

Economia în ansamblul ei se lovește de mari probleme, observându-se că inflația persistentă, iar războiul din Ucraina, încetinirea creșterii economice globale și schimbările climatice conduc la o creștere a incertitudinii și a riscurilor de afaceri.

Totodată, este evident că fluctuațiile prețurilor, întreruperile lanțurilor de aprovizionare și instabilitatea politică vor necesita o revizuire atentă a contractelor existente și o negociere mai dură a clauzelor contractuale.
Și modificările legislative dinamice, în special cele legate de energie, comerț și protejarea mediului, tehnologie  vor impune companiilor să se adapteze rapid la noile cerințe legale.
De asemenea, adoptarea tehnologiilor digitale va genera noi provocări juridice, cum ar fi protecția datelor cu caracter personal, proprietatea intelectuală și contractele inteligente.

„Pe plan național, deteriorarea indicatorilor fiscali, modificările legislației fiscale, în special în contextul consolidării fiscale, vor necesita o adaptare rapidă a practicilor fiscale ale companiilor. Dependența de energia importată, creșterea prețurilor la energie și riscul de întrerupere a aprovizionării vor necesita o analiză atentă a contractelor de furnizare a energiei și o căutare de soluții alternative, dar și inegalitățile sociale și îmbătrânirea populației vor crea un mediu de afaceri din ce în ce mai complex”, subliniază avocatul.

Provocări majore pentru mediul economic

Ca expert in-house într-o corporație multinațională, Laura Rudnyanszky constată că întregul context economic incert prezintă o serie de provocări majore pentru afaceri. Ea dă ca exemplu fluctuațiile valutare, inflația crescută, incertitudinea politică și reglementările în continuă schimbare care generează un mediu de afaceri complex și dinamic.

„O recesiune poate avea un impact direct asupra veniturilor și profitabilității companiilor, prin scăderea cererii pentru produse și servicii. De asemenea, poate limita accesul la finanțare, restricționând astfel capacitatea de investiție și de dezvoltare. În plus, litigiile comerciale, insolvențele și investigațiile regulatorii pot deveni mai frecvente, crescând astfel riscul juridic al companiilor. Și în acest context, rolul avocatului in-house devine esențial. Prin evaluarea proactivă a riscurilor, oferirea de consultanță strategică și asigurarea conformității cu reglementările, avocații in-house pot contribui semnificativ la protejarea intereselor companiei și la asigurarea continuității afacerilor”, nuanțează interlocutoarea ^BizLawyer.

Ne place sau nu, trebuie să admitem faptul că în România s-au luat în ultimii ani multe măsuri greșite care au avut impact asupra contextului economic național. „Cred ca nu există un consens total în rândul economiștilor și analiștilor, iar perspectivele pot varia în funcție de perioada analizată și de criteriile folosite pentru evaluare. Cu toate acestea, aș începe poate cu lipsa unei strategii pe termen lung. România a avut dificultăți în a-și defini și implementa o strategie economică coerentă și pe termen lung. Schimbările frecvente de guvernare și prioritățile politice schimbătoare au dus la o instabilitate în deciziile economice și la o planificare insuficientă. De asemenea, rolul predominant al sectorului public în economie, cu întreprinderi de stat mari și ineficiente, a limitat competitivitatea și inovația. Deși au existat privatizări, procesul nu a fost întotdeauna transparent și a dus la concentrarea puterii economice în mâna câtorva jucători”, arată avocatul.

Totodată, Laura Rudnyanszky menționează faptul că România a investit insuficient în infrastructura de transport, energie și comunicații, ceea ce a limitat creșterea economică și a afectat competitivitatea.

În plus, inegalitățile sociale au crescut semnificativ în ultimii ani, cu o clasă de mijloc în scădere și o concentrare a bogăției în mâna câtorva. Aceasta a dus la o scădere a cererii interne și la instabilitate socială. „Este important de menționat că aspectele acestea nu sunt neapărat specifice doar României, ci sunt comune multor țări în tranziție. Cu toate acestea, combinația lor particulară a avut un impact semnificativ asupra dezvoltării economice a României”, subliniază interlocutoarea ^BizLawyer.

Cu toate acestea, au existat și „mici măsuri implementate pentru a ajuta economia României să treacă peste momentele grele din ultimii ani”. În opinia avocatului, măsurile acestea au variat în timp și au avut grade diferite de succes, fiind influențate de contextul economic global și de deciziile politice interne.

„Au fost implementate programe de susținere a companiilor afectate de criză, precum garanții de stat pentru credite, amânarea plății taxelor și contribuțiilor sociale, sau subvenționarea salariilor. De asemenea, au fost puse în aplicare scheme de protecție a locurilor de muncă. Au fost lansate programe de finanțare pentru întreprinderile mici și mijlocii, care reprezintă motorul creșterii economice. Sectoare precum agricultura, turismul sau industria au beneficiat de programe de susținere specifice. Evaluarea eficienței acestor măsuri este complexă și depinde de o multitudine de factori. Unele măsuri au avut un impact pozitiv imediat, în timp ce altele au avut efecte pe termen lung. De asemenea, eficacitatea măsurilor a fost influențată de contextul economic global și de calitatea implementării. Cu toate acestea, este important de menționat că măsurile acestea au fost, în general, reactive și nu au abordat în mod fundamental unele dintre problemele structurale ale economiei românești”, detaliază interlocutoarea ^BizLawyer.

----------------------------------------------------------------

Citește și

→   Cum văd coordonatorii departamentelor juridice din companiile mari industriile în care activează și provocările anului 2025 | Ionuţ-Alexandru Anghel, Group legal counsel - Ericsson: ”Potențialele schimbări legislative și majorări de taxe, la care se adaugă anumite schimbări prefigurate în ceea ce privește peisajul operatorilor de telecomunicații din țară, pot conduce la anumite consecințe adverse, de ordin operațional și financiar”

→   Cum văd coordonatorii departamentelor juridice din companiile mari industriile în care activează și provocările anului 2025 | Alexandru Dinuță, Legal and Administrative Manager la Amromco Energy: ”În următoarea perioadă ne așteptăm la majorări de taxe și impozite, dar și la liberalizarea prețului energiei. O creștere a prețurilor la energie în Europa nu poate aduce decât un val imediat de scumpiri resimțit local”

----------------------------------------------------------------


Jucătorii din domeniul economic văd anul 2025 ca fiind unul marcat de o transformare profundă a sistemului fiscal. Astfel, digitalizarea va continua să fie o prioritate, cu implementarea de noi platforme online care vor simplifica semnificativ interacțiunea contribuabililor cu autoritățile fiscale.

În paralel, se așteaptă o intensificare a eforturilor de stimulare a investițiilor, în special în sectoarele cu potențial ridicat de creștere, precum industria 4.0 și energiile regenerabile. „Guvernul ar putea introduce facilități fiscale atractive, cum ar fi scutiri de impozit pe profit pentru companiile care investesc în cercetare și dezvoltare. Totodată, se anticipează o consolidare a măsurilor de combatere a evaziunii fiscale, prin intensificarea controalelor și alinierea legislației la normele europene. Aceste evoluții vor contribui la crearea unui mediu fiscal mai transparent, predictibil și favorabil investițiilor”, menționează avocatul.

Având în vedere tot acest context, Accenture, un jucător de frunte pe piața serviciilor profesionale, adoptă o abordare proactivă în anticiparea și gestionarea complexității crescânde a peisajului reglementar global. „Cu un accent deosebit pe conformitate, compania investește constant în monitorizarea evoluțiilor legislative, în dezvoltarea de soluții tehnologice inovatoare și în consolidarea unei culturi a conformității la nivel organizațional. Prin colaborări strategice cu experți externi și prin adaptarea continuă a modelelor de guvernanță, compania își asigură reziliența în fața unui mediu de afaceri dinamic și reglementat”, explică juristul.

Laura Rudnyanszky atrage atenția că operațiunile globale ale unor companii precum Accenture sunt expuse unui peisaj riscant complex și dinamic. Astfel, interdependențele dintre diversele sectoare în care activează aceste firme și volatilitatea mediului de afaceri internațional amplifică semnificativ expunerea la riscuri multiple, adesea interconectate. În aceste condiții, compania este permanent în alertă încercând să vină din timp cu soluțiile optime pentru orice situație.