Iulia Vass (Vass Lawyers), despre achizițiile medicale pe perioada stării de urgență (1)

Declararea pandemiei cu virusul COVID-19 de catre OMS, precum si accelerarea raspandirii acestuia pe teritoriul Romaniei a generat necesitatea achizitiei urgente de materiale, medicamente si echipamente necesare combaterii epidemiei.

Guvernul Romaniei a adoptat in ultima perioada un set de acte normative menite a fluidiza si urgenta achizitia de materiale, medicamente si echipamente medicale. Unele sunt binevenite, altele sunt profund discutabile din perspectiva respectarii cadrului normativ european din materia achizitiilor publice (inclusiv a libertatii de circulatie a produselor), iar altele suscita interpretari care vor genera riscuri importante pentru achizitorii care isi vor intemeia deciziile pe respectivele prevederi.

Intr-o prima etapa, s-a legiferat posibilitatea Oficiului National pentru Achizitii Centralizate (ONAC) de a atribui in regim de urgenta, prin negociere fara publicare, acordurile-cadru pentru acoperirea unor necesitati de produse stocuri de urgenta medicala in cantitatile maxime prevazute prin actul normativ (e.g. scannere termice, camere de izolare, izolete, ventilatoare medicale, monitoare medicale, injectomate, combinezoane, viziere de protectie, manusi, masti de protectie, dezinfectanti). O.U.G. nr. 11/2020 privind stocurile de urgenta medicala, precum si unele masuri aferente instituirii carantinei (OUG nr. 11/2020) s-a publicat la data de 11 februarie 2020 si a fost modificata la data de 20 martie 2020 prin Legea nr. 20/2020.

La data de 16 martie 2020, s-a reglementat si posibilitatea unor autoritati/entitati contractante (e.g. spitale, ministere, directii de sanatate publica) de a achizitiona in mod direct materiale, medicamente si/sau echipamente necesare pentru combaterea epidemiei cauzate de COVID-19, prin Decretul Presedintelui Romaniei nr. 195/2020 privind instituirea starii de urgenta pe teritoriul Romaniei (Decretul nr. 195/2020).

In practica, prevederile Decretului nr. 195/2020 au ridicat numeroase intrebari cu privire la cine poate realiza aceste achizitii directe, in ce situatii si ce reguli trebuie sau nu respectate pentru realizarea lor. Daca actul normativ raspunde de principiu primelor doua intrebari, nu spune nimic despre regulile aplicabile. Prin urmare, concluzia logica ar fi ca se aplica prevederile legislatiei achizitiilor publice referitoare la achizitiile directe. Potrivit unui comunicat de presa publicat de Agentia Nationala pentru Achizitii Publice (ANAP), achizitiile directe vizate de Decretul nr. 195/2020 se realizeaza insa fara aplicarea legislatiei achizitiilor publice/sectoriale.

In plus, se ridica o alta intrebare legitima si prin raportare la prevederile europene in materia achizitiilor publice: daca pentru procedurile cu valori estimate sub pragurile pentru publicarea anunturilor in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) legiuitorul national are libertatea de a reglementa proceduri simplificate si chiar de a deroga de la astfel de reguli (cum s-a facut prin Decretul nr. 195/2020), are legiuitorul national dreptul de a deroga si de la procedurile obligatorii prevazute de directivele europene pentru contractele cu o valoare estimata care impune publicarea anunturilor in JOUE? Aceasta discutie este ampla si se va scrie mult pe acest subiect in urmatorii ani atat in zona doctrinara, cat si in cea jurisprudentiala.

In acest context legislativ dinamic si susceptibil de multiple interpretari, dar si pe fondul insuficientei stocurilor de echipamente, medicamente si materiale medicale necesare pentru combaterea pandemiei, achizitorii cauta acum solutii pentru a realiza aceste achizitii in cea mai rapida si eficienta maniera posibila, respectand in acelasi timp legislatia aplicabila.

De aceea, este recomandabil ca:
•    achizitia directa sa se aplice doar in cazurile expres si clar reglementate prin Decretul nr. 195/2020, pentru achizitii cu o valoare estimata sub pragurile pentru publicarea in JOUE a anunturilor de participare si de atribuire (de 649.895 lei pentru achizitiile publice si de 2.001.114 lei pentru achizitiile sectoriale); in cazul aplicarii achizitiei directe, sa se respecte regulile, oricum minimale, din legislatia achizitiilor publice;
•    negocierea fara publicarea prealabila a unui anunt sa se aplice atunci cand achizitiile realizate nu se incadreaza (sau nu este clar daca se incadreaza) in dispozitiile derogatorii din Decretul nr. 195/2020 pentru realizarea achizitiilor directe (fie ca tip de autoritate contractanta, fie ca obiect al achizitiei, fie ca valoare estimata); procedura de negociere fara publicare prealabila a unui anunt este reglementata de legislatia achizitiilor publice expres pentru situatii de urgenta precum pandemia de COVID-19 si este aliniata prevederilor europene in materie; totodata, procedura este rapida (se poate derula si in 1-2 zile), flexibila si impune respectarea unor minime reguli destul de clar reglementate.

Nu in ultimul rand, achizitorii cauta acum solutii pentru a gestiona cat mai eficient resursele disponibile, dar si pentru a realiza achizitii in volume cat mai mari, care sa le confere o putere de negociere mai mare in fata furnizorilor/producatorilor care prioritizeaza comenzile in volume mari. Achizitiile in comun sau achizitiile centralizate sunt o posibila solutie, chiar daca aceste instrumente au fost rareori utilizate in sistemul de achizitii romanesc. La nivel central, ONAC realizeaza deja achizitii centralizate in temeiul OUG nr. 11/2020, insa pentru a beneficia de produsele achizitionate, necesarul trebuie solicitat Ministerului Sanatatii, IGSU si/sau Comitetului National pentru Situatii de Urgenta, care transmite acest necesar catre ONAC. La nivel local insa, infiintarea unor unitati centralizate care presupune mai intai adoptarea unor hotarari ale autoritatilor deliberative locale (e.g. consiliu local sau consiliu judetean), pare mai anevoioasa decat atribuirea unor acorduri-cadru in comun de catre mai multe autoritati contractante. Daca, de exemplu, mai multe spitale dintr-o localitate/regiune doresc sa realizeze impreuna o achizitie mai mare, varianta achizitiei in comun este mult mai rapida si ofera mai multa flexibilitate decat achizitia centralizata la nivel local.

Pentru a sprijini autoritatile contractante, in special spitalele, in realizarea acestor achizitii intr-un context fara precedent, echipa VASS Lawyers a redactat un Ghid al achizitiilor medicale pe perioada starii de urgenta, oferind atat o sinteza a procedurilor de urmat, cat si cateva modele de documente utile pentru derularea acestor proceduri. In cadrul ghidului, se sintetizeaza raspunsurile la cateva din intrebarile ce ar putea fi ridicate in derularea acestor achizitii:
►    Cine si cand poate efectua achizitii directe in temeiul Decretului nr. 195/2020?
►    Care este procedura de urmat pentru realizarea achizitiilor directe?
►    Cine si cand poate aplica procedura negocierii fara publicare?
►    Care este procedura de urmat pentru organizarea negocierii fara publicare prealabila?
►    Cum si in ce conditii se pot realiza achizitii in comun / centralizate?

Totodata, sunt prezentate si doua modele de documente justificative ce s-ar putea dovedi utile pentru derularea achizitiilor medicale prin achizitie directa sau negociere fara publicare prealabila a unui anunt de participare.