VIDEO INTERVIU | Radu Marinescu: La Ministerul Justiției nu vor fi restructurări de personal, dar ne înscriem într-o disciplină financiară

La nivelul Ministerului Justiției și în structurile subordonate nu se vor face restructurări de personal, deoarece acestea înregistrează un deficit de angajați, însă va fi impusă o rigoare financiară, declară ministrul Radu Marinescu, într-un interviu acordat AGERPRES. |

'Ministerul Justiției se va înscrie în efortul de responsabilitate financiară. Ministerul de Justiție va încerca să respecte bugetul pe care îl va obține. Nu cred că poate fi vorba de restructurări din perspectiva de personal, pentru că, pe de o parte, în ceea ce privește ministerul în sine, direcțiile, serviciile sunt în mare măsură cu deficit de personal, dar funcționează și ne asigurăm că funcționează corespunzător. La nivelul conducerii ministerului funcționăm cu doi dintre cei cinci secretari de stat din schemă și nu intenționăm să solicităm o suplimentare sub nicio formă, astfel încât ne înscriem într-o disciplină și o rigoare financiară. În ceea ce privește structurile subordonate, Administrația Națională a Penitenciarelor, ANABI, Cetățenia, apreciem că nu poate fi vorba nici acolo de restructurări de personal, întrucât și acolo schemele nu sunt complete', spune Radu Marinescu în interviu.

Ministrul Justiției mai arată că procurorii au în lucru mai multe dosare deschise după anularea alegerilor prezidențiale, în legătură cu manifestări extremiste și legionare, finanțarea campaniilor electorale, influențarea votului cetățenilor, atacuri cibernetice care au vizat infrastructura electorală, anchete unde este posibil să fie efectuate verificări și în străinătate.

În cazul manipulărilor de pe rețeaua TikTok în timpul campaniei electorale, Radu Marinescu spune că există o investigație la nivelul Comisiei Europene, iar deciziile pe care le va lua Comisia vor fi implementate în România.

Pe de altă parte, ministrul Justiției consideră că o eventuală reglementare a modului de exprimare pe rețelele de socializare trebuie analizată foarte atent, pentru a respecta drepturile cetățenilor de a se exprima liber.

În legătură cu publicarea probelor în baza cărora Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale, Radu Marinescu susține că există mai multe dosare deschise de parchete în legătură cu modul de desfășurare a campaniei electorale, iar publicarea acestor probe ar compromite 'aflarea adevărului cu relevanță penală'.

În interviu, Radu Marinescu vorbește despre prioritățile mandatului său, printre care digitalizarea instanțelor, inclusiv prin folosirea Inteligenței Artificiale, continuarea investițiilor în penitenciare, scăderea taxelor de timbru, rezolvarea deficitului de personal.


AGERPRES: Domnule ministru, să începem cu cel mai arzător subiect din această săptămână - jaful din Olanda. Există neclarități cu privire la modul în care au fost scoase din țară obiectele de patrimoniu - respectiv dacă era nevoie sau nu de o hotărâre de guvern. Care este nivelul de implicare a autorităților române în anchetă și dacă aveți noutăți legate de acest caz?

Radu Marinescu: Este adevărat că acest eveniment deosebit de neplăcut ne-a afectat într-un mod deosebit. Să încep cu eforturile autorităților române. După câte cunoașteți, s-a constituit o celulă de criză interministerială la nivelul Guvernului României. Ministerul Justiției face parte din această celulă de criză și, în cadrul ei, într-o formulă comună, căutăm cele mai bune proceduri și abordări din partea autorităților române, pentru a sprijini efortul de a prinde făptuitorii și a recupera bunurile. Ca element de noutate este faptul că, urmare a solicitării domnului prim-ministru Marcel Ciolacu, efectuată în ședința de Guvern, Ministerul Justiției a constituit un grup de lucru, care va analiza contractul încheiat pentru transportarea și expunerea acestor bunuri în Olanda, urmând a propune celulei de criză cele mai bune soluții pentru stabilirea unui plan de acțiune pe coordonata eventuală a pretinderii unor despăgubiri. În ceea ce privește legalitatea scoaterii din țară a acestor bunuri, este o chestiune care este în analiza celulei de criză interministerială. Procedăm cu foarte multă atenție, pentru a analiza întreaga documentație și a stabili efectiv dacă s-au respectat toate exigențele legale.

AGERPRES: Când vom putea avea o concluzie în urma acestei analize?

Radu Marinescu: Noi sperăm cât mai repede. Se lucrează efectiv. Ieri am constituit grupul de lucru, suntem în analiză, celula de criză s-a întâlnit de mai multe ori, astfel încât sperăm ca foarte repede să obținem acest răspuns. Pe de altă parte, trebuie înțeles că trebuie responsabilitate și alocate toate resursele cu atenție, pentru ca demersurile pe care le vom face să fie și încununate de succes.

AGERPRES: Ați preluat mandatul într-o perioadă de mari frământări în societate, cu o creștere alarmantă a curentelor extremiste, xenofobe, anularea alegerilor, plus finanțări obscure în campania electorală. Care este stadiul anchetelor deschise de procurori? Până acum am văzut doar niște dosare in rem după care s-a cam așternut liniștea.

Radu Marinescu: N-aș putea să spun că s-a lăsat liniștea. Ceea ce vă pot spune este că se desfășoară o activitate de urmărire penală, care presupune administrarea de probe și investigarea laborioasă, atentă, corectă a tuturor aspectelor care sunt relevante pentru a se stabili dacă s-au săvârșit infracțiuni, care sunt persoanele care le-au săvârșit și gradul de vinovăție. Cunoașteți că există mai multe cauze, sunt vizate mai multe posibile fapte contrare legii, între care modalitatea de finanțare a campaniilor electorale, posibila influențare a votului cetățenilor, posibile infracțiuni de spălare de bani și, evident, acele atacuri cibernetice care au vizat infrastructura electorală. Întrucât aceste chestiuni sunt de amploare, întrucât este posibil să existe și elemente de extraneitate, care să presupună verificări care să fie făcute și cu partenerii instituționali din afara țării, evident că există o durată a procedurilor, însă cu siguranță nu putem să afirmăm că s-ar fi așternut liniștea. Dimpotrivă, sper și cred că autoritățile judiciare vor ajunge la adevărul relevant cu privire la ceea ce s-a întâmplat.

AGERPRES: În urmă cu o lună, procurorul general Alex Florența a solicitat modificarea legislației penale și pedepse mai aspre pentru cei care instigă la acte de violență, la ură sau discriminare în mediul online, dar și pentru promovarea cultului persoanelor din organizații fasciste sau legionare. Ați abordat acest subiect cu procurorul general?

Radu Marinescu: Vreau să vă spun că există un grup de lucru care a fost constituit la nivelul Parchetului General, în cadrul căruia participă și Ministerul de Justiție și care se preocupă de o evaluare a legislației în ceea ce privește formulele de extremism, extremismul violent și caută soluții pentru ca această legislație să fie adusă în corelație cu fenomenologia și actualitatea acestor forme de extremism. Am avut o discuție cu domnul procuror general legat de eficientizarea activității acestui grup de lucru, pentru a avea cât mai rapid soluții, repet, în acord cu necesitatea de a combate extremismul în societatea românească. Ministerul Justiției este ferm implicat în activitatea de a implementa și identifica cele mai bune formule de oprire a extremismului, mai ales cel violent. Cetățenii sunt liberi să se exprime, sunt liberi să își exprime opiniile de orice fel, dar extremismul nu trebuie sub nicio formă să fie îngăduit într-o societate democratică și într-o societate liberă.

AGERPRES: Legat de anularea alegerilor prezidențiale, autoritățile și cetățenii obișnuiți au fost surprinși de puterea rețelelor de socializare, în special a TikTok, în manipularea oamenilor. Considerați că ar fi nevoie de o reglementare mai strictă a acestor rețele sau România se va alinia deciziilor Comisiei Europene?

Radu Marinescu: Deciziile Comisiei Europene sunt obligatorii și, în măsura în care va exista un punct de vedere, cunoașteți de altfel că se investighează la nivelul Comisiei Europene, inclusiv cele întâmplate în legătură cu rețeaua TikTok și în România, în măsura în care se vor formula anumite concluzii, sigur că România va lua act de ele și va căuta să le implementeze. Cu siguranță este necesar să avem un cadru legal care să oprească promovarea fenomenelor extremiste și susceptibile a induce în societate o atitudine ilicită. Formele în care se poate face o asemenea reglementare însă trebuie atent gândite, astfel încât să respectăm și necesitatea de a proteja drepturile și libertățile, democrația și valorile europene, dar în egală măsură să nu îngrădim nici posibilitatea de exprimare a cetățenilor.

AGERPRES: Cum ar putea fi modificată legislația electorală în acest sens?

Radu Marinescu: Nu știu dacă e vorba de legislație electorală aici, pentru că această comunicare în media poate avea și valențe preelectorale. Cred că aici trebuie să ne ghidăm după valorile și principiile exprimate inclusiv în legea civilă, care stabilește foarte clar, e un principiu esențial, că îți este permis să faci numai ceea ce nu lezează pe altcineva, fie că e vorba de autoritățile publice, fie că e vorba de un alt cetățean. De la acest principiu trebuie plecat. Reglementarea exprimării în media virtuală, repet, trebuie foarte atent analizată și, dacă se va dovedi necesar, se vor lua măsuri, însă, repet, respectându-se și posibilitatea de a te exprima liber ca cetățean.

AGERPRES: În acest context, tot mai multă lume solicită ca autoritățile să dea publicității probele în baza cărora Curtea Constituțională a luat decizia din 6 decembrie 2024, pe niște informații furnizate de serviciile secrete. Or, serviciile secrete nu sunt organe de urmărire penală. Unde este Justiția în toată această poveste?

Radu Marinescu: Păi, Justiția, după cum v-am amintit, este în această chestiune, întrucât, așa cum v-am menționat, s-au deschis acele dosare în care se efectuează cercetări, se administrează probe, pentru a se stabili dacă s-au săvârșit infracțiuni. În acest context, a da publicității probe care pot avea relevanță într-o anchetă penală nu este un demers care să fie acceptabil la acest moment, întrucât poate compromite, pe o anumită coordonare, aflarea adevărului cu relevanță penală. Pe de altă parte, este evident că societatea trebuie să cunoască adevărul, trebuie să cunoască elementele concrete care au fundamentat decizia Curții Constituționale de anulare a alegerilor și sunt convins că, după ce se vor parcurge și aceste etape de investigare penală, aspectele care vor fi descoperite vor fi aduse la cunoștința opiniei publice.

AGERPRES: Nu există pericolul ca anchetele penale să se prelungească prea mult și noi să nu aflăm acele probe, până la alegerile din mai?

Radu Marinescu: Într-o anchetă penală, obiectivul este să aflăm adevărul. Societatea românească are nevoie de adevăr mai mult decât de orice altceva, însă nu are nevoie de orice fel de adevăr, ci de un adevăr care să fie stabilit, dacă este vorba de un adevăr judiciar, cu toată responsabilitatea, cu toată obiectivitatea, cu toată imparțialitatea și cu toată preocuparea ca toate probele să fie administrate. De aceea, cred că nu putem să stabilim un termen în care să finalizăm o anchetă, dar trebuie să stabilim o exigență de celeritate, de preocupare, de activitate efectivă și continuă în sprijinul și în obiectivul de a se afla adevărul și de a se stabili o stare de fapt și de drept corespunzătoare realității.

AGERPRES: Cum ar trebui să interpretăm opinia Comisiei de la Veneția, care spune că nu se pot anula niște alegeri exclusiv pe baza informațiilor clasificate? De asemenea, spune Comisia, Codul de bune practici în materie electorală impune un sistem eficient de căi de atac, or deciziile Curții Constituționale nu pot fi atacate în instanță.

Radu Marinescu: Raportul Comisiei de la Veneția reprezintă o analiză de drept constituțional comparat și este o analiză care vizează o situație la nivel european. După cum cunoașteți, au mai existat situații în care alegerile au fost anulate. Până la urmă nu este acum momentul să facem o comparație între situațiile actuale și cele preexistente în alte state europene. Este însă de semnalat faptul că acest raport al Comisiei Europene este unul care stabilește guidelines, să zic așa, niște linii de perspectivă valabile în profil constituțional la nivel european. Nu constituie o critică concretă, punctuală a deciziei Curții Constituționale a României.

AGERPRES: Totuși, întrebarea a fost strict pe alegerile din România?

Radu Marinescu: Da. Întrebarea adresată Comisiei de la Veneția a fost de a se stabili, principial, care sunt condițiile recomandabile, pentru că această Comisie de la Veneția face niște recomandări, care sunt condițiile recomandabile în care ar putea interveni o formulă de anulare a unor alegeri, raportat la un Cod de bune practici în aceste privințe electorale și raportat la niște principii cu valență europeană. Dar Comisia de la Veneția nu a examinat, în sensul legalității sau temeiniciei, decizia Curții Constituționale a României. Și în paragrafele - am citit-o și eu cu atenție - 6 și 66, dacă nu greșesc, se spune de două ori de către Comisia de la Veneția că nu constituie obiect al analizei sale decizia în sine a Curții Constituționale a României, ci doar care ar fi măsurile necesare, care ar fi căile de urmat, pentru ca anularea alegerilor să se facă într-un stat democratic, cu maxime garanții pentru: respectarea dreptului electoral, posibilitatea cetățenilor de a contesta rezultatele electorale, ce mecanisme procedurale ar trebui să fie instituite și să fie funcționale. Și pe baza acestei analize se formulează niște recomandări, care recomandări, în mod evident, vor fi avute în vedere de România, pentru că suntem un stat care respectă 'rule of law' și respectă recomandările, inclusiv ale Comisiei de la Veneția, le vom analiza cu foarte multă atenție și vom vedea în ce măsură legislația electorală are nevoie de modificări. Dar, accentuez, nu prezintă o concluzie de invalidare a deciziei Curții Constituționale a României. Spun acest lucru cu responsabilitatea unui jurist.

AGERPRES: Mai mulți miniștri și șefi de partide din arcul guvernamental au anunțat că este nevoie de o diminuare a cheltuielilor din sistemul bugetar. Cum arată bugetul Ministerului Justiției pe anul 2025 și dacă veți tăia de la capitolul cheltuieli?

Radu Marinescu: Este o întrebare care este de actualitate, într-adevăr. Ce pot să vă spun este că Ministerul Justiției se va înscrie în efortul de responsabilitate financiară pe care Guvernul îl adoptă și îl transmite întregii societăți. Ministerul de Justiție va încerca să respecte bugetul pe care îl va obține. Nu cred că poate fi vorba de restructurări din perspectivă de personal la nivelul Ministerului Justiției, pentru că, pe de o parte, în ceea ce privește Ministerul în sine, direcțiile, serviciile sunt în mare măsură cu deficit de personal, dar funcționează și ne asigurăm că funcționează corespunzător. La nivelul conducerii MJ funcționăm cu doi dintre cei cinci secretari de stat din schema ministerului și nu intenționăm să solicităm o suplimentare sub nicio formă, astfel încât ne înscriem într-o disciplină și o rigoare financiară. În ceea ce privește structurile subordonate, Administrația Națională a Penitenciarelor, ANABI, Cetățenia, apreciem că nu poate fi vorba nici acolo de restructurări de personal, întrucât și acolo schemele nu sunt complete de personal.

AGERPRES: Dar se impune să faceți angajări la anumite structuri?

Radu Marinescu: Există o necesitate de personal, după cum am explicat, și la nivelul ministerului și la nivelul acestor structuri subordonate. Se fac încadrări în baza unor programe anterioare la nivelul penitenciarelor, unde este și cea mai mare problemă, pentru că trebuie să asigurăm funcționarea corespunzătoare a sistemului. Dar, repet, în măsura în care ni se va stabili o anvelopă bugetară, o vom respecta și vom încerca să ne facem activitatea.

AGERPRES: Sindicatele din penitenciare au anunțat că ies joi din nou în stradă nemulțumite de ordonanța ''trenuleț''. Polițiștii se plâng că nu le sunt plătite orele suplimentare și se confruntă cu o lipsă de personal.

Radu Marinescu: Polițiștii de penitenciare, vă referiți. Sigur, nu este o problemă care să fie doar la nivelul penitenciarelor. Este o situație la nivelul întregului sistem de forță, să zic așa. Dar în ceea ce privește situația polițiștilor de penitenciare, îmi este foarte cunoscută. Apreciez că este justificată nemulțumirea oricărui cetățean care din veniturile sale pierde o anumită sumă. Despre ce este vorba aici? Este vorba de un spor de 75% pentru sâmbete, duminici și sărbătorile legale. Am obținut totuși, prin negocierile purtate la nivelul Guvernului, ca munca suplimentară să fie remunerată. În ceea ce privește acest spor, există o analiză care se face din perspectiva legii bugetare și, transmițând preocupările legitime ale angajaților noștri către întregul Guvern, sperăm să găsim o formulă adecvată pentru a răspunde și acestor nemulțumiri.

AGERPRES: Adică veți găsi o rezolvare?

Radu Marinescu: Suntem optimiști că vom reuși să recuperăm, într-o anumită măsură, aceste diminuări financiare.

AGERPRES: Și la lipsa de personal?

Radu Marinescu: La lipsa de personal, așa cum v-am spus, Administrația Națională a Penitenciarelor face încadrări, mai are posibilitatea și are în derulare un program în acest sens, se va mai acoperi o parte din acest necesar de personal, însă aș vrea aici să adaug o singură chestiune, pentru că e important pentru întreaga societate, există deplină siguranță în sistemul penitenciar, nu există niciun fel de risc de a se aduce din afară alte forțe să controleze situația sau să (...) sub nicio formă. Deci există siguranță, atât a sistemului, cât și în ceea ce privește pe cei privați de libertate, ale căror drepturi și libertăți trebuie și ele respectate în limitele legii.

AGERPRES: Sindicaliștii amenințau că nu or să mai intre în anumite ture.

Radu Marinescu: De aceea v-am și răspuns, nu cred că se va întâmpla acest lucru. Înțeleg lupta sindicală, înțeleg mesajele transmise care uneori sunt mai vehemente așa, dar consider că și dânșii sunt conștienți de responsabilitatea care ne revine fiecăruia dintre noi în pozițiile în care suntem în minister, pentru siguranța unui sistem esențial. Nu putem lăsa sistemul penitenciar în degringoladă și nu cred că se va ajunge acolo.

AGERPRES: Percepția oamenilor despre sistemul judiciar este foarte proastă în prezent. Magistrații sunt văzuți ca o castă de privilegiați: salarii mari, o mulțime de sporuri, pensii speciale, în timp ce activitatea judecătorilor și procurorilor lasă de dorit: lupta împotriva marii corupții s-a diminuat substanțial, procesele în instanță se finalizează fie cu achitări, fie prescrierea faptelor. Cum schimbăm această imagine negativă a Justiției?

Radu Marinescu: Sigur că actul de justiție trebuie să fie perceput de către cetățean a se face în mod esențial și hotărât în interesul legitim al societății și al cetățeanului. Sigur că este nevoie ca cetățeanul să aibă o percepție bună despre actul de justiție, pentru că există un principiu - Justiția nu doar trebuie să se facă, dar trebuie să se și vadă că se face. Justiție se face, în momentul de față. Sistemul de justiție funcționează. Faptul că există o percepție a cetățeanului asupra existenței unor distorsiuni în sistem se datorează unor probleme care au poate și o componentă obiectivă și o componentă subiectivă. Componentei obiective ne adresăm prin măsurile pe care le adoptăm și intenționăm să le adoptăm. Și ele vizează celeritatea, de exemplu, desfășurarea mai rapidă a proceselor, eficientizarea prin implementarea unor sisteme de digitalizare a desfășurării proceselor, asigurarea infrastructurii necesare pentru ca cetățenii să regăsească actul de justiție în spații corespunzătoare, specializarea judecătorilor, se caută și se implementează formule pentru a ameliora, sub acest raport, percepția cetățenilor.

Referitor la calitatea actului de justiție, dacă se face sau nu se face dreptate, asta este o chestiune pe care o apreciază, în primul și în primul rând, entitățile abilitate, Consiliul Superior al Magistraturii, care, în măsura în care apreciază că sunt judecători sau procurori care și-au încălcat obligațiile, dar în anumite condiții strict stabilite de lege, pot lua măsurile corespunzătoare pentru sancționare disciplinară, de exemplu, dacă sunt astfel de situații. În ceea ce privește remunerarea judecătorilor și procurorilor și acele pensii, cunosc faptul că în societate există discuții, există percepții, însă trebuie să știm un lucru: nivelul de remunerare, condițiile de remunerare, stabilirea pensiilor de serviciu - se numesc ele - au fost stabilite prin cooperarea cu organismele europene. Au fost stabilite în contextul în care am gândit o formulă de justiție care să fie pusă la adăpost de acele tentații care ar încuraja cumva fenomenul de corupție. Astfel, s-a ajuns la acordarea unor venituri corespunzătoare efortului, responsabilității pe care un judecător sau un procuror le au.

În momentul de față, nu putem discuta, pentru că a spus-o Curtea Constituțională, de diminuări ale salariilor sau pensiilor de serviciu. S-au realizat echilibrări necesare, în sensul ca pensia să nu mai depășească salariul, după cum cunoașteți această chestiune. Este de discutat dacă ele vor mai crește sau nu în viitor. Deocamdată vedeți că suntem sub niște constrângeri financiare semnificative. Însă nu aș putea să fac o calificare în sensul că aceste venituri sunt prea mari sau prea mici, în condițiile în care, totuși, puterea judecătorească, știm cu toții, este o teorie esențială privitoare la stat, este una dintre puterile care echilibrează democratic un stat.

AGERPRES: Dumneavoastră sunteți mulțumit de activitatea DNA din prezent, dacă ne raportăm la perioadele anterioare?

Radu Marinescu: Termenul de mulțumit introduce o măsură subiectivă a aprecierii fiecăruia. Ca ministru, am avut o întâlnire și o discuție cu reprezentanții DNA, mi-au fost prezentate statistici și date, care arată că Direcția Națională Anticorupție funcționează, are un număr semnificativ de cazuri. Dacă este să discutăm la nivelul percepției publice, cred că, și recent, ați văzut că sunt acțiuni, care au fost reflectate chiar de colegii dumneavoastră din media. Nu știu la care perioadă anterioară vă referiți. Din punctul meu de vedere, Justiția trebuie făcută cu instrumentele procedurale, legale, în normalitate, fără niciun fel de stridențe mediatice sau de altă natură, fără a expune cetățenii unor etichetări prealabile stabilirii aflării adevărului în cauzele penale, dacă ne referim la acestea. Însă trebuie făcută, întotdeauna, cu principiul sancționării tuturor faptelor care sunt descoperite, tragerii la răspundere a persoanelor vinovate, recuperării prejudiciilor, pentru că aici este o componentă foarte importantă, nu doar trebuie să pronunțăm hotărâri de condamnare care să conțină formule de despăgubire, de confiscare, trebuie să le ducem până la capăt ca să recuperăm pentru stat ceea ce se cuvine ca despăgubire sau ca valoare supusă confiscării, astfel încât eu aș pune accentul nu pe comparații între diferite persoane, ci pe o analiză de sistem atentă, elaborată, a modului în care se desfășoară justiția penală în prezent.

AGERPRES: Instanța supremă a dat recent o decizie prin care a stabilit că pentru infracțiunea de a conduce sub influența substanțelor psihoactive trebuie demonstrat că șoferului i-a fost afectată capacitatea de a conduce. Deocamdată nu este clar cum se va aplica această hotărâre. Procurorii au venit și au spus că procesele vor fi întârziate prin efectuarea unor expertize și posibil să se prescrie faptele. Este nevoie de o modificare legislativă?

Radu Marinescu: Această decizie intervine în mecanismul de uniformizare a practicii judiciare, care este prevăzut de Codul de procedură penală. Este unul dintre cele două instrumente cu care se lucrează, fie RIL-ul, fie...

AGERPRES: Procurorul general a cerut o modificare legislativă.

Radu Marinescu: Da, este posibil să se fie exprimat o opinie, pentru că în această ecuație evident că sunt autoritățile judiciare toate și fiecare trebuie să-și facă o evaluare din perspectiva sa și să propună soluții. E foarte bine că domnul procuror general a identificat o posibilă soluție pentru această situație. Ce trebuie însă înțeles este faptul că această decizie vine ca o normalitate a activității organelor judiciare, pentru că Înalta Curte de Casație și Justiție este chemată să folosească aceste instrumente, ori de câte ori se constată în practică că există valențe diferite de interpretare pentru situații care au un caracter similar sau identic. În această materie a articolului 336 alin. 2, unde s-a conturat această decizie obligatorie din perspectiva cerințelor esențiale ale elementului material al infracțiunii respective, se constata în practică existența unor divergențe de jurisprudență și atunci s-a intervenit prin acest mecanism. S-a stabilit - ceea ce cunoașteți, că ați văzut în cuprinsul deciziei, cum va fi pusă în aplicare, urmează să vedem la nivelul jurisprudențial și analizăm cu foarte mare atenție aceste posibile evoluții ale jurisprudenței, modul de punere în aplicare, pentru că organele judiciare vor pune în aplicare, această decizie nu va cunoaște norme de interpretare sau altceva. În raport de modul cum se va repercuta asupra jurisprudenței, Ministerul Justiției va analiza prin comunicare, prin dialog, printr-un grup de lucru pe această chestiune, dacă este nevoie de modificarea legislației și dacă va fi nevoie vom face acest lucru. Important este ca, și este o proiecție a programului nostru de guvernare, toate deciziile - CCR, CJUE, HP sau RIL, care au fost pronunțate, să fie raportate la nivelul și conținutul legislației actuale, pentru a le integra, a le absorbi în corpul normelor și astfel a avea o legislație clară, limpede, accesibilă.

AGERPRES: La final, am dorit să ne spuneți care sunt prioritățile mandatului dumneavoastră.

Radu Marinescu: Prioritățile mandatului meu vizează funcționarea normală și eficientă a justiției, administrarea resurselor noastre cu responsabilitate, astfel încât să realizăm dezideratul pe care l-am mai amintit în cursul discuțiilor noastre, și anume o justiție pentru cetățean și o justiție care să prezinte încredere pentru cetățean. Pe această coordonată, vom identifica și deja am identificat o serie de soluții pentru a asigura ceea ce menționam anterior, celeritate, adică desfășurarea procedurilor judiciare cu suficientă, mă rog, în suficient timp, astfel încât să evităm și situații pe care opinia publică le-a mai amintit - stingerea acțiunii penale prin prescripție, etc. Tot felul de chestiuni.

AGERPRES: Sunt multe dosare care se prescriu în instanțe.

Radu Marinescu: Este adevărat. Trebuie înțeles că prescripția este un element de drept material substanțial și trebuie să căutăm soluții și să le implementăm, pentru a asigura desfășurarea procedurilor penale, în termenul în care să se evite pe cât mai mult posibil intervenția aceasta a prescripției. Accesibilitatea, pentru că cetățeanul trebuie să aibă acces la actul de justiție. Și în acest sens au făcut și vom continua eforturile pe linia, de exemplu, taxelor de timbru, care uneori sunt prohibitive și cetățenii nu se pot adresa justiției. Și atunci, practic, componenta aceasta a procesului echitabil, care decurge și din articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 21 din Constituție, nu poate să fie realizată. Apoi, este foarte important să eficientizăm activitatea justiției, prin conlucrare cu CSM, cu instanțele de judecată, cu Parchetul General și parchetele. Să identificăm formulele prin care să acoperim schemele de personal, să le facem mai eficiente, eventual să regândim o arondare a localităților la parchete sau la instanțe, astfel încât să devină mai eficient actul de justiție, să sprijinim componenta de digitalizare, care este foarte importantă. Să nu uităm că avem în implementare formula ECRIS 5 sau dosarul electronic național, care va permite iată cetățeanului un mult mai ușor acces la dosarele care îl privesc, alte instrumente digitale care vor grăbi desfășurarea proceselor, cum ar fi, de exemplu, un program de Inteligență Artificială, care va reproduce în text cuvântul rostit în timpul ședințelor de judecată, ceea ce va permite o grăbire a desfășurării proceselor, multe alte formule pe această coordonată care vor fi foarte utile.

Avem în vedere infrastructura esențială a instanțelor de judecată, avem în vedere infrastructura Administrației Naționale a Penitenciarelor, nu trebuie uitat faptul că avem condamnări la CEDO, pe condițiile de privare de libertate, de exemplu. Or, aș vrea să vă spun că facem eforturi, inclusiv din perspectiva bugetului mai restrictiv, să zic așa, în acest an, să nu pierdem investițiile pe care le realizăm în ANP, pentru ca și în acest an să avem câteva mii de locuri de privare de libertate recondiționate sau noi, astfel încât să reducem, mă rog, gradul de condamnare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Nu în ultimul rând, avem în vedere colaborarea cu profesiile conexe actului de justiție, cu avocații, cu notarii, cu executorii judecătorești, cu experții, modificări eventuale în ceea ce privește legislația care reglementează activitatea lor, tot pentru a asigura o eficientizare a actului de justiție. Poate ar trebui făcută o emisiune întreagă cu ceea ce ne propunem, pentru că avem propuneri ambițioase. Aș mai avea una, și chiar nu vreau să nu o spun, vrem să îmbunătățim calitatea legislației și vom analiza, pe fiecare domeniu în parte, calitatea normelor, corespondența lor cu normele europene, astfel încât să avem o lege simplă, clară, accesibilă, care să poate fi ușor aplicată și asta va genera automat și acel fenomen dorit de încredere a cetățeanului în justiție.

Ne propunem să facem toate jaloanele, să parcurgem toate jaloanele pentru a accede la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică și aici avem niște acte normative care trebuie adoptate, suntem în efort continuu pentru a obține acest lucru și, bineînțeles, să conservăm toate rezultatele bune pe care România le-a avut pe mecanismul 'rule of law', să depășim și ultimele recomandări care ne-au fost făcute, astfel încât justiția din România să fie întru totul egală a celor din cele mai nobile, să zic așa, în sens juridic, țări ale Europei.