Reţea de evaziune fiscală din domeniul livrărilor la domiciliu, destructurată de ANAF

Direcţia Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) a identificat şi destructurat o reţea de evaziune fiscală din domeniul livrărilor la domiciliu (food delivery) formată din peste 50 de societăţi, care a prejudiciat bugetul de stat cu peste 23 de milioane de lei.

"În urma activităţilor de monitorizare a platformelor de curierat şi a analizelor complexe de risc fiscal, inspectorii ANAF Antifraudă au constatat că, începând cu anul 2023, gruparea a dezvoltat un mecanism de fraudare prin care veniturile obţinute din activitatea de livrare erau transferate succesiv prin mai multe societăţi comerciale, cu scopul de a ascunde beneficiarii reali ai sumelor încasate şi de a diminua obligaţiile fiscale datorate bugetului de stat. Prejudiciul estimat depăşeşte 23 milioane de lei şi este reprezentat de impozit pe profit, TVA şi contribuţii salariale sustrase de la declarare şi plată", se arată într-un comunicat al ANAF.

Investigaţiile desfăşurate au evidenţiat existenţa unei structuri evazioniste organizată pe cinci paliere de societăţi create şi utilizate pentru disimularea traseului banilor şi diminuarea obligaţiilor fiscale. Schema frauduloasă era structurată pe cinci paliere de societăţi, pentru ca încasările provenite din activitatea de livrare să fie transferate succesiv până la pierderea trasabilităţii beneficiarilor reali. Circuitul era conceput astfel încât fondurile să fie îndepărtate de societăţile care generau veniturile şi să fie retrase ulterior în numerar, în timp ce obligaţiile fiscale erau diminuate prin utilizarea unor societăţi fără activitate economică reală şi prin deducerea nelegală de TVA.

Inspectorii ANAF Antifraudă au identificat adrese din Timişoara şi Bucureşti, utilizate în mod repetat ca domicilii fiscale pentru numeroase societăţi implicate, fără existenţa unei activităţi economice reale la respectivele locaţii. Verificările efectuate au relevat că aceste societăţi prezentau caracteristicile unor entităţi de tip "fantomă", fiind utilizate exclusiv pentru fragmentarea fluxurilor financiare şi crearea unei aparenţe de legalitate a operaţiunilor derulate.

Documentele fiscale emise de societăţi fără capacitate economică reală au fost utilizate de beneficiari pentru înregistrarea unor cheltuieli fără conţinut economic şi obţinerea unor avantaje fiscale necuvenite.

Verificările au mai relevat totodată faptul că o parte semnificativă a activităţii de livrare a fost desfăşurată prin intermediul a sute de persoane care nu figurau înregistrate cu contracte individuale de muncă, contribuind astfel la prejudicierea suplimentară a bugetului de stat prin neplata impozitelor şi contribuţiilor sociale obligatorii.