Respingere la CEDO pentru Liviu Dragnea în dosarul de fraudă electorală (AFP)

 

Fostul preşedinte al Partidului Social Democrat şi al Camerei Deputaţilor a apelat la CEDO după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a României i-a respins în 2017 contestaţia la o hotărâre pronunţată cu un an mai devreme care îl condamna la doi ani de închisoare cu suspendare pentru fraudă electorală.

 

Liviu Dragnea a susţinut în zadar în faţa ÎCCJ că doi dintre cei cinci judecători care pronunţaseră această sentinţă nu au semnat decizia şi s-au pensionat înainte de "clarificarea" motivaţiei acesteia, aminteşte CEDO într-un comunicat.

 

Decizia a fost însă semnată în locul celor doi judecători de preşedintele Înaltei Curţi, "în conformitate cu codul de procedură penală", notează Curtea Europeană. Aceasta din urmă a respins cererea fostului viceprim-ministru al României, considerând-o incompatibilă cu articolul 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (dreptul la un proces echitabil) pe care îl invocase.

 

Înalta Curte din România "nu s-a pronunţat în fapt asupra justeţei 'acuzaţiei în materie penală', ci doar a reţinut că motivul invocat de dl Dragnea pentru a contesta aplicarea condamnării sale nu a fost "de natură să împiedice executarea sentinţei definitive", au estimat judecătorii europeni.

 

Condamnat în 2019 într-un alt dosar la trei ani şi jumătate de închisoare pentru corupţie, Liviu Dragnea, în vârstă de 59 de ani, a fost eliberat condiţionat la jumătatea lunii iulie.

 

Pe lângă aceste două condamnări, Dragnea, care a fost şi ministru de interne, este în prezent vizat de alte două anchete, aminteşte AFP. În ianuarie, el a fost inculpat pentru corupţie pentru cumpărarea unei invitaţii la ceremonia de învestire a preşedintelui american Donald Trump în ianuarie 2017, procurorii evocând "foloase necuvenite" estimate la 380.000 de dolari; în celălalt caz, el este suspectat de deturnare de fonduri europene.