Președinții comisiilor de apărare din Congresul SUA dezaprobă decizia de reducere a prezenței militare americane în România

Președinții comisiilor pentru apărare din cele două camere ale Congresului SUA, Senatul și Camera Reprezentanților, Roger Wicker și Mike Rogers, ambii republicani, au emis miercuri o declarație comună în care își exprimă preocuparea față de anunțul Pentagonului privind reducerea prezenței militare americane în România prin încetarea rotației unei brigăzi, decizie despre care afirmă că pare a fi necoordonată și contrară strategiei președintelui Donald Trump, potrivit unui comunicat al Camerei Reprezentanților.

'Ne opunem ferm deciziei de a nu menține rotația brigăzii americane în România și procesului în desfășurare al Pentagonului de revizuire a prezenței forțelor care ar putea conduce la retrageri suplimentare ale trupelor americane din Europa de Est', indică cei doi congresmeni în declarație.

'Am anunțat pe 19 martie că nu vom accepta schimbări semnificative ale structurii noastre militare făcute în lipsa unui proces interinstituțional riguros, a coordonării cu comandanții unităților de luptă și Statului Major și a colaborării cu Congresul', au amintit ei.

'Din păcate, pare că tocmai acest lucru se încearcă. În urmă cu două săptămâni, președintele Trump a declarat că Statele Unite nu vor retrage forțe din Europa, ci 'le-ar putea repoziționa puțin'. Președintele are dreptate când afirmă că prezența forțelor americane în Europa trebuie actualizată, în timp ce NATO preia sarcini suplimentare și natura războiului se schimbă. Dar această actualizare trebuie coordonată extins atât în interiorul guvernului SUA cât și al NATO', susțin mai departe congresmenii Roger Wicker și Mike Rogers.

'România este un aliat puternic, care a făcut investiții substanțiale pentru a găzdui forțele americane și a moderniza infrastructura destinată acestora. România cheltuie de mai mulți ani peste 2% din PIB pentru armata sa și s-a angajat să ajungă la 5% din PIB. Aceste investiții, la care se adaugă contribuțiile sale la apărarea flancului estic al NATO și la securitatea Mării Negre, evidențiază rolul central al României în securitatea Alianței. În mod special, începând din 2016 România găzduiește detașamentul american de apărare antirachetă Aegis Ashore, acceptând riscuri politice, militare și economice substanțiale pentru amplasarea unor sisteme concepute mai degrabă pentru apărarea aliaților NATO decât pentru cea a propriului teritoriu', argumentează cei doi republicani în favoarea menținerii neschimbate a prezenței militare americane în România.

'Datorită leadership-ului președintelui Trump, aliații noștri europeni au acceptat să își asume niveluri istorice ale sarcinii apărării colective. Totuși, reînarmarea europeană are nevoie de timp. Retragerea prematură a forțelor americane de pe flancul estic al NATO, și aceasta la numai câteva săptămâni după ce drone rusești au încălcat spațiul aerian al României, subminează descurajarea și riscă să invite Rusia la noi agresiuni', consideră șefii comisiilor de apărare din Congresul SUA.

'Această decizie transmite de asemenea un semnal greșit Rusiei, chiar în momentul când președintele Trump pune presiune pentru a-l forța pe Vladimir Putin să vină la masa negocierilor pentru a ajunge la o pace durabilă în Ucraina. Președintele are perfectă dreptate: acum este momentul ca SUA să demonstreze hotărârea noastră în fața agresiunii Rusiei. Din păcate, decizia Pentagonului pare a fi necoordonată și direct în contradicție cu strategia președintelui' Trump, continuă Roger Wicker și Mike Rogers.

Ei consideră 'îngrijorător faptul că Congresul nu a fost consultat înaintea acestei decizii, mai ales având în vedere sprijinul clar, bipartizan și bicameral pentru o prezență americană robustă în Europa, exprimat deopotrivă în versiunile Senatului și Camerei Reprezentanților ale legii apărării pentru anul fiscal 2026'. Această legislație, remarcă cei doi congresmeni, 'menționează clar poziția Congresului ca nicio modificare a prezenței americane în Europa să nu fie făcută fără un proces riguros de analiză'.

'Solicităm clarificări din partea Pentagonului despre cum intenționează să atenueze impactul acestei decizii asupra capacității de descurajare și apărare a NATO și dacă s-au coordonat cu aliații pentru a minimiza aceste consecințe. Vom solicita de asemenea asigurări că, așa cum președintele a declarat anterior, cele două brigăzi mecanizate din Polonia vor fi menținute și că SUA vor continua să mențină o prezență rotațională persistentă în Polonia, în statele baltice și în România', anunță la finalul declarației lor președinții comisiilor pentru apărare din cele două camere ale Congresului SUA.

Publicația ucraineană Kyiv Post a relatat marți noapte că administrația președintelui american Donald Trump este pregătită să retragă mii de soldați americani din România și și-a notificat aliații occidentali la începutul acestei săptămâni cu privire la decizia sa de a retrage trupele.

Ministrul apărării naționale Ionuț Moșteanu a declarat miercuri că efectivele americane rămân neschimbate la bazele de la Deveselu și Câmpia Turzii, singura modificare urmând a se produce la baza de la Mihail Kogălniceanu, unde nu va mai fi dislocată o brigadă rotațională. Pentagonul a confirmat la rândul său că nu va mai fi efectuată rotația Brigăzii a 2-a Infanterie din Divizia 101 Aeropurtată.