PE votează joi o rezoluție privind incursiunile de drone în România, statele baltice și Finlanda

Parlamentul European, reunit în această săptămână în sesiune plenară la Strasbourg, va supune la vot joi o rezoluție care condamnă 'acțiunile provocatoare inacceptabile ale Rusiei' și incursiunile de drone în România, statele baltice și Finlanda, după o dezbatere desfășurată marți pe această temă.

Textul rezoluției, dat publicității miercuri, condamnă în mod explicit incidentul din 29 mai, când o dronă rusească s-a prăbușit pe un bloc de locuințe din Galați, provocând o explozie și rănirea a două persoane. Eurodeputații subliniază că a fost primul astfel de incident produs pe teritoriul unui stat membru al UE și NATO care a provocat victime ce au necesitat îngrijiri medicale și în urma căruia peste 70 de persoane au fost evacuate.

Potrivit documentului, repetatele incursiuni de drone și încălcări ale spațiului aerian al statelor membre ale UE nu reprezintă incidente izolate, ci fac parte dintr-o strategie mai amplă de intimidare desfășurată de Rusia împotriva Uniunii Europene și a aliaților săi.

Rezoluția reafirmă solidaritatea deplină cu România, Estonia, Finlanda, Letonia și Lituania, state ale căror teritorii, spații aeriene și infrastructuri critice au fost vizate de provocări hibride atribuite Rusiei. Parlamentul European solicită măsuri țintite la nivelul UE, inclusiv sprijin financiar dedicat pentru consolidarea protecției comunităților și infrastructurilor critice din regiunile de frontieră de pe flancul estic al Uniunii.

Eurodeputații cer, de asemenea, consolidarea urgentă a capacităților de detectare, bruiaj, interceptare și neutralizare a dronelor de-a lungul întregului flanc estic al Uniunii, de la regiunea arctică până la Marea Neagră, precum și organizarea unor exerciții comune între statele membre, instituțiile europene și NATO pentru testarea mecanismelor de reacție rapidă.

Documentul atrage atenția că actualele sisteme europene de detectare și apărare împotriva dronelor sunt insuficiente și evidențiază vulnerabilități atât în pregătirea militară, cât și în cea civilă, inclusiv incapacitatea unor sisteme radar de a identifica obiecte care zboară la altitudini reduse și deficiențe în sistemele de alertă și protecție a populației.

Rezoluția solicită, totodată, accelerarea construirii unei Uniuni Europene a Apărării, implementarea deplină a strategiei UE pentru Marea Neagră și înființarea unui centru european de excelență pentru războiul cu drone, în care experți ucraineni să împărtășească statelor membre experiența dobândită în războiul cu Rusia.

În plus, Parlamentul European cere aprofundarea cooperării cu Republica Moldova și Ucraina în domeniul securității și apărării, majorarea finanțării pentru Chișinău prin Facilitatea Europeană pentru Pace și integrarea expertizei ucrainene în dezvoltarea capacităților europene de contracarare a amenințărilor aeriene neconvenționale.

Deși, în conformitate cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și cu cadrul instituțional aplicabil, documentul are caracter politic și nu produce efecte juridice obligatorii, acesta reflectă poziția oficială a Parlamentului European și transmite un semnal politic semnificativ către Comisia Europeană, Consiliul și statele membre, în sprijinul analizării și eventualei consolidări a măsurilor de securitate și apărare.

Textul a fost inițiat de 79 de eurodeputați din grupurile PPE, S&D, ECR, Renew și Verzii, printre semnatari numărându-se și 14 eurodeputați români.