ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Ministerul Finanţelor propune un credit fiscal pentru cercetare-dezvoltare echivalent cu 10% din cheltuielile eligibile (proiect)

05 Februarie 2026   |   Agerpres

Creditul fiscal ar fi tratat ca o creanţă fiscală şi ar putea fi compensat sau restituit, potrivit Codului de procedură fiscală.

 
 
Ministerul Finanţelor propune introducerea un mecanism de credit fiscal pentru cercetare-dezvoltare, care ar permite contribuabililor să beneficieze de un credit echivalent cu 10% din cheltuielile eligibile pentru activităţile de cercetare-dezvoltare, potrivit proiectului de Lege privind instituirea unor măsuri de relansare economică, publicat joi de Ministerul Finanţelor.

"Având în vedere rolul fundamental al activităţilor de cercetare-dezvoltare, ca sursă de progres, se propune introducerea unui sistem de credit fiscal pentru activităţile de cercetare-dezvoltare care să poată fi accesat prin opţiune, faţă de facilitatea fiscală actuală prevăzută la art. 20 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, acordată pentru activităţile respective. Lipsa acestui mecanism fiscal ar putea limita şi diminua cheltuielile de cercetare-dezvoltare cu consecinţe imediate asupra menţinerii proiectelor în derulare şi demarării de proiecte noi de cercetare-dezvoltare", se menţionează în expunerea de motive care însoţeşte proiectul.


Acest mecanism ar urma să înlocuiască, la opţiunea contribuabilului, deducerea suplimentară existentă pentru aceste activităţi. Creditul fiscal ar fi tratat ca o creanţă fiscală şi ar putea fi compensat sau restituit, potrivit Codului de procedură fiscală.

"Măsura fiscală propusă vizează: reglementarea creditului fiscal pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare; aplicarea opţională de către contribuabil a creditului fiscal, caz în care nu se poate aplica, la determinarea rezultatului fiscal, deducerea suplimentară pentru activităţile de cercetare-dezvoltare, prevăzută la art. 20 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal; stabilirea valorii creditului fiscal ca reprezentând suma echivalentă a 10% din valoarea cheltuielilor eligibile pentru activităţile de cercetare-dezvoltare; calificarea creditului fiscal drept creanţă fiscală, potrivit Codului de procedură fiscală; efectuarea compensării sau restituirii în condiţiile prevăzute la art. 167 şi art. 168 din Codul de procedură fiscală", se menţionează în proiect.

De asemenea, măsura fiscală mai prevede stabilirea unor reguli pentru determinarea impozitului pe profit care se compară cu IMCA (impozitul minim pe cifra de afaceri, n.r.) prin adăugarea la elementele care nu se scad din IMCA şi a creditului fiscal pentru cercetare-dezvoltare, corelaţie tehnică, pentru efectuarea acestei comparaţii; stabilirea unui termen special de prescripţie, de 4 ani; instituirea unor reguli potrivit cărora diferenţa de credit fiscal se compensează/restituie, în cazul în care creditul fiscal este scăzut parţial din impozitul pe profit anual/impozitul minim pe cifra de afaceri anual; stabilirea unor reguli specifice pentru grupul fiscal.

Potrivit MF, în conformitate cu reglementările contabile aplicabile, diferenţa de credit fiscal care se compensează sau se restituie pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare este înregistrată ca venit în evidenţa contabilă a contribuabilului. "Se propune ca venitul respectiv să fie considerat neimpozabil la calculul rezultatului fiscal, întrucât reprezintă o restituire a cheltuielii de impozit pe profit care este cheltuială nedeductibilă", se subliniază în proiectul MF.

Totodată, pentru contribuabilii care beneficiază de scutire de impozit a profitului reinvestit se propune, pentru perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2026, respectiv perioada cuprinsă între prima zi a anului fiscal modificat care începe în 2026 şi ultima zi a aceluiaşi an fiscal modificat, după caz, posibilitatea de a aplica concomitent şi metoda de amortizare accelerată pentru activele respective, potrivit prevederilor art. 28 alin. (5) lit.b) din Codul fiscal.

Măsura stimulează investiţiile în diverse domenii, făcând mai atractivă facilitatea fiscală pentru profitul reinvestit, susţin reprezentanţii MF în document.

Pentru susţinerea pieţei de capital, Ministerul Finanţelor propune acordarea unei deduceri suplimentare de 50% din cheltuielile legate de admiterea şi menţinerea la tranzacţionare a acţiunilor pe o piaţă reglementată, cheltuieli ce vor fi stabilite prin ordin al ministrului Finanţelor.

Proiectul mai prevede şi modificarea regimului rezervelor constituite din profit reinvestit. "Se propune ca, începând cu anul fiscal 2026/anul fiscal modificat care începe în anul 2026, contribuabilii să poată utiliza rezervele fiscale constituite pentru profitul reinvestit potrivit art. 22 alin. (5), după o perioadă de 5 ani care începe cu anul următor celui pentru care s-a constituit rezerva, impozitarea/neimpozitarea ca elemente similare veniturilor în perioada fiscală în care rezervele sunt utilizate, potrivit legii, să se efectueze, în mod diferit faţă de impozitarea valorii totale a rezervelor din facilitatea fiscală, aşa cum este reglementat, în prezent, după cum urmează: în perioada celor 5 ani, impozitare integrală a valorii la utilizarea rezervelor; după 5 ani, impozitarea a 50% din valoarea rezervelor la distribuţia acestora; după 5 ani, neimpozitarea utilizării rezervelor pentru majorarea capitalului social, respectiv pentru acoperirea pierderilor contabile", se menţionează în proiect.

Alte măsuri propuse includ majorarea valorii de intrare a mijloacelor fixe de la 2.500 lei la 5.000 lei, în scopul recuperării prin amortizare. Valoarea reflectă actualizarea cu indicele preţurilor de consum din perioada scursă de la ultima modificare a valorii mijloacelor fixe.

"În vederea susţinerii relansării economice, prin încurajarea modernizării activelor, se propune pentru activele noi, achiziţionate/ produse care au fost puse în funcţiune în anul fiscal 2026/anul fiscal modificat care începe în anul 2026, din subgrupa 2.1 Echipamente tehnologice, respectiv al maşini, unelte şi instalaţii de lucru şi subgrupa 2.4 Animale şi plantaţii aplicarea metodei de amortizare superaccelerată pentru anul fiscal 2026/ anul fiscal modificat care începe în 2026, care prevede: pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depăşi 65% din valoarea fiscală a activului, la data intrării acestuia în patrimoniul contribuabilului; pentru următorii ani de utilizare, amortizarea se calculează prin raportarea valorii rămase de amortizare a activului la durata normală de utilizare rămasă a acestuia", se arată în expunerea de motive care însoţeşte proiectul.

Alte măsuri din proiect vizează stabilirea unitară a termenului de depunere a declaraţiei anuale până la data de 25 iunie inclusiv a anului următor/ până la data de 25 a celei de-a şasea luni inclusiv de la închiderea anului fiscal modificat pentru toţi contribuabilii, cu excepţia celor care se găsesc în situaţii speciale (fuziuni, lichidare etc) şi care depun declaraţia anuală privind impozitul pe profit până la termenele specifice.

În contextul acestei modificări se propune şi corelarea termenului de depunere a declaraţiei anuale de impozit pe profit de către persoana juridică responsabilă a grupului fiscal.

"Stabilirea unitară a termenului de depunere a declaraţiei anuale privind impozitul pe profit este aplicabilă începând cu anul 2026/anul fiscal modificat care începe în anul 2026", arată MF.

 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 4 / 5699
 

Ascunde Reclama
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
NNDKP a asistat Holcim România în legătură cu achiziția Uranus Pluton SRL. Ruxandra Bologa (Partener) a coordonat echipa
Practica de litigii de la Băncilă, Diaconu & Asociații funcționează ca un vector de influență în piață, capabil să genereze nu doar soluții favorabile punctuale, ci și transformări de fond în modul în care sunt interpretate și aplicate normele legale în domenii cheie ale economiei | De vorbă cu Emanuel Băncilă (Senior Partner) și Adriana Dobre (Partener) despre dinamica pieței, sofisticarea conflictelor juridice și infrastructura invizibilă a performanței în litigii
În spatele scenei, alături de experimentata echipă de Investigații de la Mușat & Asocații, descrisă de ghidurile juridice internaționale drept un reper al pieței românești în white-collar crime | Detalii mai puțin cunoscute despre modul în care lucrează avocații, aproape invizibili pentru angajații clientului, cum se obține ”tabloul probator” respectând legislația și drepturile angajaților, metodele folosite și provocările des întâlnite în astfel de mandate, într-o discuție cu partenerii Ștefan Diaconescu și Alexandru Terța, doi dintre cei mai experimentați avocați de pe piața locală
Practica de Real Estate a D&B David și Baias, între experiză profundă și inovare: echipă interdisciplinară, suport PwC și activitate intensă în retail, industrial și agri care permit structurarea tranzacțiilor cu risc redus, asigurarea lichidităților și implementarea rapidă a proiectelor | De vorbă cu Georgiana Bălan (Counsel) despre ”mișcările” din piața imobiliară și modul în care echipa oferă clienților predictibilitate, protecție și viteză în realizarea proiectelor
Clifford Chance Badea, consultantul juridic al băncilor în tranzacția prin care BCR și Erste Group finanțează cu 58,5 mil. € parcul eolian din Săcele, dezvoltat de Greenvolt Power
Bulboacă & Asociații își extinde echipa de parteneri prin promovarea Roxanei Tiutiu și a Ralucăi Ilie (Antonescu)
Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen, câștigătoarea premiului Future Lawyers Programme of the Year acordat de Legal Benchmarking Group
Promovări la Schoenherr | Magdalena Roibu a devenit Partner, Adriana Stănculescu a preluat în rolul de Counsel, iar Carla Filip și Sabina Aionesei au făcut un pas înainte în carieră
Piața imobiliară recompensează proiectele bine fundamentate juridic și urbanistic și penalizează improvizația, spun avocații de Real Estate de la Mitel & Asociații. Din această perspectivă, ajustarea actuală nu este o resetare, ci un pas necesar către maturizarea pieței și consolidarea încrederii între dezvoltatori, finanțatori și beneficiari | De vorbă cu Ioana Negrea (Partener) despre disciplina due-diligence-ului, presiunea urbanismului în marile orașe și modul în care echipa gestionează mandatele
KPMG Legal – Toncescu și Asociații își consolidează practica de Concurență într-o zonă de maturitate strategică, în care mandatele sensibile sunt gestionate cu viziune, disciplină procedurală și o capacitate reală de anticipare a riscurilor | De vorbă cu Mona Banu (Counsel) despre modul în care se schimbă natura riscurilor și cum se repoziționează autoritățile, care sunt liniile mari ale noilor investigații și cum face diferența o echipă compactă, cu competențe complementare și reflexe formate pe cazuri complicate
Promovări în echipa RTPR: patru avocați urcă pe poziția de Counsel, alți șapte fac un pas înainte în carieră | Costin Tărăcilă, Managing Partner: ”Investim în profesioniști care reușesc să transforme provocările juridice în soluții strategice, consolidând poziția firmei noastre ca lider în România și oferind clienților noștri cele mai bune servicii”
Mușat & Asociații intră și în arbitrajul ICSID inițiat de Starcom Holding, acționarul principal al grupului Eurohold Bulgaria și va lupta, de partea statului român, cu Pinsent Masons (Londra), DGKV (Sofia) și CMS (București)
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...