Comisia Europeană a adoptat un cadru revizuit privind ajutoarele de stat pentru cercetare, dezvoltare şi inovare
19 Octombrie 2022 AGERPRES
Cadrul CDI revizuit a fost adoptat în urma unei evaluări a normelor existente, lansată în 2019 ca parte a verificării adecvării ajutoarelor de stat.
Comisia Europeană a adoptat, miercuri, o comunicare revizuită referitoare la normele privind ajutoarele de stat pentru cercetare, dezvoltare şi inovare (CDI), care stabileşte normele în temeiul cărora statele membre le pot acorda întreprinderilor ajutoare de stat pentru activităţile de CDI, asigurând în acelaşi timp condiţii de concurenţă echitabile, informează un comunicat de presă.
"Cadrul revizuit privind ajutoarele de stat adoptat astăzi (miercuri, n.r.) va facilita sprijinirea de către statele membre a activităţilor de cercetare, dezvoltare şi inovare, inclusiv a celor desfăşurate de întreprinderile mici şi mijlocii, asigurând, în acelaşi timp, că eventualele denaturări ale concurenţei sunt cât mai reduse. Modificările specifice introduse în normele europene vor sprijini tranziţia verde şi cea digitală în Europa, prin facilitarea investiţiilor public-private în inovarea şi cercetarea revoluţionare, precum şi în infrastructuri de testare şi experimentare", a declarat vicepreşedinta Comisiei Europene, Margrethe Vestager.
Cadrul CDI revizuit a fost adoptat în urma unei evaluări a normelor existente, lansată în 2019 ca parte a verificării adecvării ajutoarelor de stat. De asemenea, Comisia a efectuat o consultare amplă a tuturor părţilor interesate cu privire la textul revizuit propus al comunicării. În cadrul consultării s-au primit contribuţii din partea statelor membre, a asociaţiilor de întreprinderi şi de cercetare, a grupurilor de interese şi a întreprinderilor, a ONG-urilor şi a cetăţenilor.
Cadrul CDI revizuit include o serie de ajustări specifice pentru a simplifica şi a reflecta experienţa dobândită în urma aplicării cadrului CDI 2014, pentru a reflecta evoluţiile în materie de reglementare, economice şi tehnologice şi pentru a alinia normele relevante la priorităţile de politică actuale ale UE, cum ar fi Pactul verde european şi Strategia industrială şi cea digitală.
Potrivit Executivului comunitar, modificările vizate actualizează definiţiile existente ale activităţilor de cercetare şi inovare eligibile pentru sprijin în temeiul cadrului CDI. În special, modificările clarifică aplicabilitatea acestora în ceea ce priveşte tehnologiile digitale şi activităţile legate de digitalizare (de exemplu, supercalculul, tehnologiile cuantice, tehnologia blockchain, inteligenţa artificială, securitatea cibernetică, volumele mari de date şi cloud computingul sau tehnica de calcul la margine). Scopul este de a oferi securitate juridică statelor membre şi părţilor interesate, facilitând în acelaşi timp investiţiile în CDI care vor permite transformarea digitală în UE.
De asemenea, modificările permit sprijinul public pentru infrastructurile de testare şi experimentare necesare pentru dezvoltarea, testarea şi extinderea tehnologiilor. Scopul este de a facilita în continuare dezvoltarea rapidă şi eventuala implementare a tehnologiilor de vârf şi revoluţionare, în special de către întreprinderile mici şi mijlocii, facilitând în acelaşi timp tranziţia verde şi digitală a economiei UE şi contribuind la noua Agendă europeană pentru inovare.
În plus, modificările simplifică anumite norme pentru a facilita aplicarea practică a cadrului CDI şi a reduce eventualele sarcini administrative excesive pentru întreprinderi şi autorităţile publice. De exemplu, noile norme introduc un mecanism simplificat de stabilire a costurilor indirecte ale proiectelor de cercetare şi dezvoltare eligibile pentru sprijin în temeiul normelor privind ajutoarele de stat.
Cadrul CDI vizează facilitarea activităţilor de cercetare, dezvoltare şi inovare care, din cauza disfuncţionalităţilor pieţei, nu ar avea loc în lipsa sprijinului public. Acesta le permite statelor membre, în anumite condiţii, să ofere stimulentele necesare întreprinderilor şi comunităţii de cercetare pentru a efectua aceste activităţi şi investiţii importante în domeniu. Cadrul CDI aplică principiul neutralităţii tehnologice şi se referă, aşadar, la toate tehnologiile, industriile şi sectoarele, astfel încât să asigure că normele nu prevăd în avans căile de cercetare care ar conduce la noi soluţii pentru produse, procese şi servicii inovatoare.
"Cadrul revizuit privind ajutoarele de stat adoptat astăzi (miercuri, n.r.) va facilita sprijinirea de către statele membre a activităţilor de cercetare, dezvoltare şi inovare, inclusiv a celor desfăşurate de întreprinderile mici şi mijlocii, asigurând, în acelaşi timp, că eventualele denaturări ale concurenţei sunt cât mai reduse. Modificările specifice introduse în normele europene vor sprijini tranziţia verde şi cea digitală în Europa, prin facilitarea investiţiilor public-private în inovarea şi cercetarea revoluţionare, precum şi în infrastructuri de testare şi experimentare", a declarat vicepreşedinta Comisiei Europene, Margrethe Vestager.
Cadrul CDI revizuit a fost adoptat în urma unei evaluări a normelor existente, lansată în 2019 ca parte a verificării adecvării ajutoarelor de stat. De asemenea, Comisia a efectuat o consultare amplă a tuturor părţilor interesate cu privire la textul revizuit propus al comunicării. În cadrul consultării s-au primit contribuţii din partea statelor membre, a asociaţiilor de întreprinderi şi de cercetare, a grupurilor de interese şi a întreprinderilor, a ONG-urilor şi a cetăţenilor.
Cadrul CDI revizuit include o serie de ajustări specifice pentru a simplifica şi a reflecta experienţa dobândită în urma aplicării cadrului CDI 2014, pentru a reflecta evoluţiile în materie de reglementare, economice şi tehnologice şi pentru a alinia normele relevante la priorităţile de politică actuale ale UE, cum ar fi Pactul verde european şi Strategia industrială şi cea digitală.
Potrivit Executivului comunitar, modificările vizate actualizează definiţiile existente ale activităţilor de cercetare şi inovare eligibile pentru sprijin în temeiul cadrului CDI. În special, modificările clarifică aplicabilitatea acestora în ceea ce priveşte tehnologiile digitale şi activităţile legate de digitalizare (de exemplu, supercalculul, tehnologiile cuantice, tehnologia blockchain, inteligenţa artificială, securitatea cibernetică, volumele mari de date şi cloud computingul sau tehnica de calcul la margine). Scopul este de a oferi securitate juridică statelor membre şi părţilor interesate, facilitând în acelaşi timp investiţiile în CDI care vor permite transformarea digitală în UE.
De asemenea, modificările permit sprijinul public pentru infrastructurile de testare şi experimentare necesare pentru dezvoltarea, testarea şi extinderea tehnologiilor. Scopul este de a facilita în continuare dezvoltarea rapidă şi eventuala implementare a tehnologiilor de vârf şi revoluţionare, în special de către întreprinderile mici şi mijlocii, facilitând în acelaşi timp tranziţia verde şi digitală a economiei UE şi contribuind la noua Agendă europeană pentru inovare.
În plus, modificările simplifică anumite norme pentru a facilita aplicarea practică a cadrului CDI şi a reduce eventualele sarcini administrative excesive pentru întreprinderi şi autorităţile publice. De exemplu, noile norme introduc un mecanism simplificat de stabilire a costurilor indirecte ale proiectelor de cercetare şi dezvoltare eligibile pentru sprijin în temeiul normelor privind ajutoarele de stat.
Cadrul CDI vizează facilitarea activităţilor de cercetare, dezvoltare şi inovare care, din cauza disfuncţionalităţilor pieţei, nu ar avea loc în lipsa sprijinului public. Acesta le permite statelor membre, în anumite condiţii, să ofere stimulentele necesare întreprinderilor şi comunităţii de cercetare pentru a efectua aceste activităţi şi investiţii importante în domeniu. Cadrul CDI aplică principiul neutralităţii tehnologice şi se referă, aşadar, la toate tehnologiile, industriile şi sectoarele, astfel încât să asigure că normele nu prevăd în avans căile de cercetare care ar conduce la noi soluţii pentru produse, procese şi servicii inovatoare.
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
| Articol 1571 / 5755 | Următorul articol |
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |
BREAKING NEWS
ESENTIAL
LegiTeam - Oportunitate de carieră | Avocat definitiv – Achiziții publice & Infrastructură
Achiziții Publice | Cristina IVAN, Managing Partner Ivan şi Asociaţii: Arhitectura colectivă a ofertei - Cine ofertează, ce se evaluează, cui i se atribuie şi cine, în realitate, execută
Inflația la control | Instanța confirmă: Fiscul datorează și actualizarea cu inflația, nu doar dobânda fiscală. Soluție obținută de Băncilă, Diaconu și Asociații, cu o echipă coordonată de Emanuel Băncilă (Partener)
Dispute-Resolution.Center: România în Legal 500 EMEA (2026) – White-collar crime | O practică cu mai multe centre de putere: firmele cu activitate intensă, avocații care dau greutate practicii și dosarele care au contat în evaluare
In-houseLegal: Loredana Coraș, Country Legal Counsel la PKO Bank Polski România, distinsă cu premiul Compliance Innovator la Lexology European Awards 2026 | ”Următoarea etapă a inovației în compliance și în activitatea juridică va fi definită de capacitatea de a integra tehnologia într-un mod responsabil, fără a pierde din vedere rolul acestei funcții, acela de a proteja banca”, spune unul dintre cei mai vizibili avocați interni din Europa
Concurenta.ro | Chambers Europe 2026 - Cine domină practica de Competition ̸ Antitrust: Liderii își apără pozițiile, dar presiunea venită din eșalonul secund și din zona firmelor de nișă devine tot mai vizibilă
Achiziții-Publice.ro | România în ariile Projects și Projects & Energy din Chambers Europe 2026: NNDKP este liderul prezenței în vârful ierarhiei, iar Țuca Zbârcea & Asociații are o vizibilitate transversală foarte puternică. Filip & Company are una dintre cele mai bune formule de senioritate, iar CMS beneficiază pe profilul foarte puternic al Variniei Radu
Dispute-Resolution.Center: Cei mai buni litigatori din România, văzuți de Chambers Europe 2026 | Cine sunt practicienii apreciați de clienți în practica de Dispute Resolution și ce spun clienții despre aceștia. 11 avocați români sunt evidențiați în practica de arbitraj
Filip & Company anunță promovările anuale: Rebecca Marina devine partener, opt counsels și șase senior associates fac un pas înainte în carieră | Cristina Filip, co-managing partner Filip & Company: ”O recunoaștere a performanței individuale deosebite a colegilor noștri, dar și o dovadă că echipa susține creșterea noilor generații de lideri”
Kinstellar, alături de Habitex la vânzarea fostei fabrici de textile din Baia Mare către Jumbo | Iunia Nagy (managing associate) și Malina Andries (associate), în prim plan
BACIU PARTNERS, singura firmă din România clasată în Band 1 pentru Proprietate Intelectuală și Tehnologie, Media și Telecomunicații în Chambers Europe
Noi promovări în cadrul Popovici Nițu Stoica & Asociații. Trei avocați fac un pas înainte în carieră
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...









RSS





