CCR: Independenţa judecătorului nu exclude responsabilitatea acestuia în exercitarea funcţiei pe care o deţine (motivare)
15 Noiembrie 2022 Agerpres
CCR a publicat, luni seară, motivarea deciziei din 9 noiembrie de respingere a sesizării Avocatului Poporului asupra Legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
Curtea Constituţională a României apreciază că independenţa judecătorului nu exclude responsabilitatea acestuia în exercitarea funcţiei pe care o deţine.
CCR a publicat, luni seară, motivarea deciziei din 9 noiembrie de respingere a sesizării Avocatului Poporului asupra Legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
"Independenţa judecătorului nu exclude responsabilitatea acestuia în exercitarea funcţiei pe care o deţine. Responsabilitatea judecătorului stă, printre alte elemente, la baza calităţii actului de justiţie şi, implicit, la baza imparţialităţii acestuia", precizează judecătorii constituţionali.
Potrivit acestora, evaluarea judecătorului trebuie realizată în raport cu activitatea pe care acesta o prestează, altfel nu s-ar putea cuantifica modul în care acesta îşi exercită funcţia.
CCR a publicat, luni seară, motivarea deciziei din 9 noiembrie de respingere a sesizării Avocatului Poporului asupra Legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
"Independenţa judecătorului nu exclude responsabilitatea acestuia în exercitarea funcţiei pe care o deţine. Responsabilitatea judecătorului stă, printre alte elemente, la baza calităţii actului de justiţie şi, implicit, la baza imparţialităţii acestuia", precizează judecătorii constituţionali.
Potrivit acestora, evaluarea judecătorului trebuie realizată în raport cu activitatea pe care acesta o prestează, altfel nu s-ar putea cuantifica modul în care acesta îşi exercită funcţia.
"Calitatea activităţii sale se apreciază în funcţie de acest criteriu, care nu este unul singular, ci face parte din mai multe criterii, iar evaluarea pe fiecare criteriu în parte duce la concluzia generală privitoare la calitatea activităţii desfăşurate", se arată în document.
Mai mult, spune instanţa constituţională, potrivit art.102 alin.(1) din lege, judecătorii nemulţumiţi de calificativul acordat pot face contestaţie la Secţia pentru judecători a CSM, iar hotărârea acesteia poate fi atacată la secţia de contencios administrativ şi fiscal a ÎCCJ. Prin urmare, anexa nr.1 pct.B art.2 lit.b) la lege nu încalcă art.124 alin.(3) şi art.1 alin.(3) din Constituţie.
Cu privire la soluţia legislativă privind promovarea judecătorilor la instanţe superioare, până la ÎCCJ, Curtea Constituţională precizează că nu are competenţa de a compara cele două soluţii legislative şi de a stabili dacă accesul la promovarea pe loc sau efectivă este mai facil sau nu.
"Se susţine că dispoziţiile art.132 din legea supusă controlului încalcă prevederile art.1 alin.(3) şi (5) şi ale art.124 din Constituţie, întrucât prin promovarea efectivă la instanţele superioare, până la ÎCCJ, care se face pe criterii subiective, cu eliminarea criteriului obiectiv al probei scrise de verificare a cunoştinţelor, scade calitatea profesională a judecătorilor de la instanţele superioare, este afectată calitatea actului de justiţie, scade prestigiul justiţiei şi se descurajează candidaţii. Aceste aspecte trebuie coroborate cu faptul că promovările pe loc vor fi blocate o perioadă lungă de timp sub pretextul dorinţei de stimulare a magistraţilor de a se înscrie la interviurile pentru promovări efective. Modalitatea în care are loc promovarea efectivă constituie un regres imens, încălcând independenţa magistraţilor şi un principiu fundamental într-un stat de drept, şi anume cel al meritocraţiei", se menţionează în motivare.
CCR mai arată că în critica de neconstituţionalitate se notează că, formal, preşedintele curţii de apel face parte din comisia pentru evaluarea în vederea promovării, dar şi din comisia de evaluare a tuturor judecătorilor curţii de apel, cumulând astfel o putere de decizie mare atât în privinţa modului de evaluare a judecătorilor din cadrul curţii de apel, cât şi în privinţa desemnării judecătorilor care vor fi promovaţi efectiv la curtea de apel.
"Art.132 alin.(8) din legea supusă controlului reglementează în mod neclar compunerea comisiilor de evaluare a procurorilor pentru promovarea efectivă, întrucât nu se cunoaşte numărul membrilor acestora, textul prevăzând că sunt formate dintr-un preşedinte şi 2-4 membri. Promovarea efectivă la curţi de apel, tribunale şi parchetele de pe lângă acestea încalcă independenţa judecătorilor, dispoziţiile art.128, 133, 140 şi 141 din legea criticată fiind contrare art.124 alin.(3) şi art.1 alin.(3) şi (5) cu referire la art.148 şi art.20 alin.(2) din Constituţie", susţine Avocatul Poporului în sesizare.
Examinând criticile de neconstituţionalitate formulate, Curtea observă că, în realitate, critica specifică este formulată în privinţa art.132, 135 şi 139 din legea criticată, care reglementează comisiile de concurs pentru promovarea pe loc/efectivă, precum şi probele de concurs în privinţa celor două forme de promovare. Pe lângă acestea, sunt formulate critici generale în raport cu art.128, 133, 140 şi 141 din legea criticată.
Curtea reţine că există o diferenţă între probele susţinute de judecători/procurori după cum promovarea este pe loc sau efectivă. Dacă la promovarea pe loc se susţin probe scrise cu caracter teoretic şi practic, la promovarea efectivă se susţine o probă având ca obiect evaluarea activităţii şi a conduitei candidaţilor în ultimii 3 ani de activitate desfăşurată.
"Curtea Constituţională nu are competenţa de a compara cele două soluţii legislative între ele şi de a stabili dacă accesul la promovarea pe loc sau efectivă este mai facil sau nu. De asemenea, nu are competenţa de a stabili dacă accesul la cele două forme de promovare trebuie să se facă în condiţii identice. Este o chestiune de opţiune a legiuitorului, care, în funcţie de situaţia concretă a sistemului judiciar, stabileşte modul de acces la cele două forme de promovare. Legiuitorul este în drept să încurajeze judecătorii sau procurorii să promoveze pe loc sau efectiv în funcţie de nevoile sistemului", arată instanţa constituţională.
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
| Articol 1568 / 5800 | Următorul articol |
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |
BREAKING NEWS
ESENTIAL
Avocații KPMG Legal – Toncescu și Asociații, implicați într-un proiect de autorizare complexă pe piața serviciilor de plată, prin care Mobile Distribution devine instituție de plată
ZRVP organizează în data de 11 iunie 2026 dezbaterea „Contractul de antrepriză: de la FIDIC la HG 1 ̸ 2018 – evoluție, adaptare sau compromis?”
KPMG integrează Claude în activitatea globală și deschide accesul la AI pentru peste 276.000 de angajați | AI-ul generativ intră în zona operațională a serviciilor profesionale, începând cu tax, legal, private equity și cybersecurity
League Tables of Legal Advisors → Cum au văzut analiștii Mergermarket piața de M&A și activitatea firmelor de avocați în primul trimestru din 2026 | Numărul tranzacțiilor a scăzut, dar valoarea cumulată are un avans de 20%. Clifford Chance, DLA Piper și CMS se remarcă la nivel global și în Europa. O activitate mai puțin intensă în CEE, cu România printre cele mai active piețe din regiune
Meet the Professionals | Cum se construiește drumul spre parteneriat într-o firmă de top și ce presupune noul statut → De vorbă cu Rebecca Marina, Filip & Company, despre ”rolul cameleonic” al unui partener și responsabilitatea discretă din spatele fiecărui mandat complex: ”Succesul nu este definit doar de finalizarea formală a tranzacției, ci de calitatea relațiilor pe care le lași în urma ta”
Schoenherr, alături de VIG în investiția IFC într-o societate românească de administrare a fondurilor de pensii private. Markus Piuk (Partener) a coordonat echipa
LegiTeam: Reff & Associates is looking for a Junior Associate | Dispute Resolution
Țuca Zbârcea & Asociații, desemnată ”Firma anului în România” la Chambers Europe Awards 2026 | Schoenherr câștigă în Europa de Sud-Est, Kinstellar în CEE, iar Mannheimer Swartling primește distincția la nivel european. Deloitte Legal, premiată ca ”Outstanding Law Firm”
Practica de Energie a firmei Bohâlțeanu și Asociații marchează unul dintre cei mai intenși ani din evoluția sa, cu mandate complexe în proiecte solare, finanțări transfrontaliere, tranzacții M&A multijurisdicționale și proiecte inovative care pot influența dezvoltarea energiei verzi în România | Ionuț Bohâlțeanu (Managing Partner): ”Planurile pentru următorul an sunt de extindere și diversificare a mandatelor în acest domeniu, urmărind implicarea în proiecte care să scoată în evidență potențialul firmei noastre”
Bucharest Arbitration Days 2026: Probele în arbitrajul internațional: principii și practici în evoluție
Meet the Professionals | Din vorbă în vorbă cu Lidia Zărnescu, recent promovată Counsel la Kinstellar despre un parcurs în Dreptul muncii construit cu răbdare și cu oameni valoroși, întâlniți la momentele potrivite: ”Văd cariera ca pe un maraton, nu ca pe un sprint; dacă se „ard” etape, se pierd lecții și valori esențiale. Cred că adevărata valoare a unui avocat stă în modul în care își folosește expertiza pentru a crea valoare pentru cei din jur”
ZRVP, distinsă cu titlul de “Romania Patent Firm of the Year” la gala Managing IP Awards 2026 | De vorbă cu Alina Tugearu (Partener) despre proprietatea intelectuală ca teren de strategie, prevenție și confruntare juridică în dosare cu miză ridicată: ”Am convingerea că implicarea în unele dintre cele mai sofisticate și relevante dosare din piață a contribuit la recunoașterea de care ne bucurăm azi”
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...









RSS





