Recâştigarea competitivităţii economice a României reprezintă o prioritate, indiferent de formula noului Guvern (ANIS)

Indiferent de formula politică votată de Parlament pentru noul Guvern, prioritatea ar fi recâştigarea competitivităţii economice a României şi tranziţia pe un nou model de creştere economică, bazat pe stimularea inovaţiei, susţine directoarea executivă a Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS), Corina Vasile, într-o analiză publicată marţi.

"Pentru că oricâƒte pasiuni stâƒrnesc disputele politice curente, ceea ce contează la sfârşitul zilei este dacă Româƒnia rămane competitivă sau nu. Dacă va fi, în viitorul previzibil, un loc mai prosper, unde antreprenorii să aibă încredere să investească şi unde oamenii să vrea să trăiască şi să muncească, sau nu. De ce sunt astfel de analize mai relevante decât simpla comparaţie de PIB sau PIB/capita sau creşterea de PIB în ultimul an? În primul râƒnd pentru că înglobează încrederea (sau lipsa de) în instituţii - percepţia top executivilor este încorporată în cam o treime dintre metricile utilizate pentru analiză, pe lângă două treimi hard data. Şi asta este un indicator predictiv pentru investiţiile private. În al doilea rând, la fel de important, este că evaluează performanţa relativă a ţărilor pe patru grupe de metrici, pentru că degeaba am face noi binişor (şi nu facem), dacă cei din jurul nostru sunt rachete (...) Indiferent de formula politică votată de Parlament pentru noul Guvern, prioritatea ar fi recâştigarea competitivităţii economice a României şi tranziţia pe un nou model de creştere economică, bazat pe stimularea inovaţiei", a punctat Vasile.

Reprezentanta ANIS a subliniat că pe sub-categorii, România a coborât în toate metricile, respectiv pe locul 62 la performanţă economică (faţă de 56, în 2025), 61 la eficienţa guvernamentală (faţă de 44), 69 la eficienţa mediului de afaceri (faţă de 50) şi 55 la infrastructură (faţă de 45).

De asemenea, s-au înregistrat scăderi la infrastructura de bază (-18 locuri), infrastructura tehnologică (-20 locuri), infrastructura ştiinţifică (-8 locuri) şi educaţie (-6 locuri). În acelaşi timp, cea mai alarmantă cifră, de minus 20 de locuri la infrastructura tehnologică într-un singur an.

"Recomandările IMD pentru România, extrase din profilul de ţară: eficienţa mai ridicată a cheltuielilor publice pentru reducerea deficitului bugetar; accelerarea investiţiilor în domenii de specializare inteligentă, cercetare, dezvoltare şi inovare; sprijin pentru companii în implementarea transformării digitale; îmbunătăţirea sistemelor de sănătate şi educaţie; şi modernizarea industriei naţionale de apărare. Să ne oprim la accelerarea investiţiilor în domenii de specializare inteligentă, cercetare, dezvoltare şi inovare. Este o recomandare logică, în esenţă ce spune este că dacă ai bani puţini (deficit bugetar), îi investeşti acolo unde ai un factor de multiplicare mai mare pe termen rezonabil şi te păstrează competitiv, coroborat şi cu recomandarea următoare (îmbunătăţirea sistemelor de sănătate şi educaţie). Mai dă şi o direcţie de tranziţie către un model economic cu valoare adăugată mai mare", a menţionat Corina Vasile.

În viziunea directoarei executive ANIS, cele patru recomandări sumare conţin mai multă viziune economică decât ultimele trei programe de guvernare publicate în ultimul an (Bolojan, Tomac, Veştea).

"Niciunul dintre cele trei programe nu propune un model de creştere endogenă - adică unul bazat pe productivitate, inovaţie şi capital uman ca motoare principale. Toate trei tratează creşterea economică fie ca un rezultat al stabilizării fiscale, fie ca un efect al investiţiilor publice în infrastructură (mai mult sau mai puţin din fonduri europene). Sectorul privat apare în principal ca sursă de venituri fiscale, nu ca protagonist al unui model de dezvoltare. Documentul propus de Tomac identifică legătura dintre reforma instituţională şi debirocratizare şi atragerea investiţiilor private. Dar şi acolo lipseşte o teorie explicită despre cum România trece de la economie de costuri reduse la economie de valoare adăugată. Transformarea digitală apare la nivel operaţional, nu ca un pas strategic, sau ca sursă de eficienţă şi creştere. Mai mult sau mai puţin racordată la "ce se cere" de la Bruxelles (portofel electronic, cloud etc), digitalizarea e strecurată punctual pe domenii/ministere, cu unele îmbunătăţiri de guvernanţă a digitalizării în programul Tomac. Punctual, ne-am digitalizat şi pâƒnă acum, şi n-am avansat în vreun top, inclusiv în cele oficiale ale Uniunii Europene", este de părere Vasile.

Aceasta a adăugat că, în privinţa sectorului privat, se propun inovaţia şi transformarea digitală ca motoare de creştere economică.

"Politici publice coerente şi concentrate pe stimularea inovaţiei, a investiţiilor de specializare inteligentă în absolut toate domeniile (exact ce zice şi IMD Lausane). Am făcut un studiu despre impactul economic pentru România dacă industria de IT ar ajunge la dimensiunea (cifra de afaceri) a celei din Cehia (scenariul 1) sau Polonia (scenariul 2) prin creşterea accelerată a componentei inovatoare. De ce am luat IT-ul ca industrie de referinţă? Pentru că are un efect multiplicator dovedit în ultima decadă - contribuie direct cu 6-8% la PIB şi în total (direct plus indirect plus indus) cu peste 14%, cu circa 200.000 de specialişti angajaţi, impactul total este de circa 900.000 de locuri de muncă (circa 15% din numărul de locuri de muncă din economie), este sectorul cu cea mai mare contribuţie la bugetul de stat/angajat şi primul contributor la exportul net de servicii. Prin urmare este deja un sector cu valoare adăugată brută mare şi cu productivitatea orară cea mai mare din economie. După toate criteriile, un sector deja performant", explică sursa citată.

Pe ansamblu, este nevoie de un pachet coerent de politici publice, o politică industrială şi de export centrate pe transformare digitală şi inovaţie şi o bază de predictibilitate fiscală şi colectare a veniturilor fiscale mai bună. Practic, un set de instrumente probate în ţările care au avansat rapid în economia digitală - Estonia, Cehia, Polonia, în opinia reprezentantei ANIS.