Războiul celor două turnuri asupra ordonanței moratoriului în România

Chiar și în perioada de criză fără precedent pe care o traversează România, Parlamentul și Guvernul nu reușesc să aibă o viziune unitară asupra deciziilor de luat și a modului în care acestea se cuvine a fi legiferate, ceea ce, din păcate, adaugă la incertitudinea pe care o trăim toți în aceste zile și neclaritățile legislative, cu consecințe potențiale prejudiciante pentru stabilitatea economică și socială a României, deja șubrezită de pandemia cauzată de coronavirusul SARS-CoV-2.

Regulile jocului economic se schimbă de la o zi la alta și asistăm la o succesiune de acte normative redactate, inerent, în viteză, și, din păcate, la ceea ce pare a fi un concurs de legiferare între decidenții politici, nealiniați nici măcar în al doisprezecelea ceas.

În contextul instituirii stării de urgență pe teritoriul României, Guvernul României a adoptat Ordonanța de Urgență nr. 37/2020 privind unele facilități pentru creditele acordate de instituții de credit și de IFN-uri anumitor categorii de debitori, scopul declarat de legiuitor fiind de a răspunde problemelor de lichiditate ale persoanelor fizice și juridice și de limitare a efectelor negative ce derivă din limitarea sau întreruperea activităților socio-economice. Însă, la mai puțin de o săptămână de la publicarea ordonanței, Parlamentul urmează să voteze o lege cu același obiect. Dacă proiectul de lege privind suspendarea rambursării creditelor, deja aprobat în Senat, trece de votul Camerei Deputaților, legea ar urma să fie trimisă spre promulgare și, dacă va fi promulgată, va intra în vigoare.

Între OUG 37/2020, deja în vigoare din 30 martie (însă cu aplicare dificilă, în lipsa normelor de aplicare, care își așteaptă încă publicarea) și proiectul de lege din Parlament există o suprapunere de reglementare, dar și câteva diferențe semnificative, dintre care ies în evidență cele privind tipurile de contracte pentru care se poate solicita amânarea la plată (proiectul adăugând și contractele de leasing) și criteriile de eligibilitate aplicabile debitorilor, spre exemplu cele privind situația de conformare a debitorilor la obligațiile de plată din contracte (în timp ce, în temeiul OUG 37/2020, pot solicita amânarea doar acei debitori care nu au restanțe la plată sau care le-au remediat până la data efectuării cererii, conform proiectului de lege vor putea solicita  amânarea plăților debitorii  care  înregistrează întârzieri la plată de până la 90 de zile).

Reducând aria de aplicare la IMM-uri, proiectul de lege schimbă semnificativ și criteriile de eligibilitate pentru persoanele juridice, care trebuie să facă numai o declarație pe proprie răspundere din care să rezulte faptul că veniturile sau încasările s-au diminuat cu minimum 15% în luna în curs raportat la media celor două luni anterioare (fără a necesita demonstrarea impactului situației generate de pandemia COVID-19). Conform OUG 37/2020 în vigoare, sunt eligibile orice persoane juridice ce dețineau certificatul de situație de urgenţă și au fost afectate direct (prin interdicţia de a-şi desfăşura activitatea, total sau parţial) sau indirect (prin reducerea încasărilor sau veniturilor) de măsurile luate de autorităţi în acest context.

O altă modificare semnificativă pe care își propune să o aducă proiectul de lege aflat în dezbatere în Parlament este extinderea posibilității debitorilor de a solicita amânarea la plată  a creanțelor deținute împotriva lor de către entitățile care desfășoară activitatea de recuperare de creanțe. Suplimentar, proiectul de lege propune suspendarea până la 31 decembrie 2020, la cerere, a oricăror proceduri de executare silită, inclusiv urmărirea silită a bunurilor mobile, urmărirea silită imobiliară sau popririle de orice fel.

Față de OUG 37/2020 în vigoare, proiectul de lege din Parlament nu prevede garantarea de către statul român a dobânzii amânate din creditele ipotecare acordate persoanelor fizice (conform ordonanței, statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice, le garantează în totalitate creditorilor plata dobânzii ipotecare amânate).

În măsura în care Camera Deputaților votează proiectul de lege, rămâne de văzut dacă va urma sau nu promulgarea, iar, dacă va fi legea ar fi promulgată, vom fi în situația nefericită de a avea două acte normative în vigoare cu suprapunere de obiect, dar cu neconcordanţă de reglementare (fiind discutabil dacă OUG 37/2020 ar putea fi abrogată de Parlament prin însăși noua lege, dat fiind că ordonanța nu a fost încă dezbătută în Parlament). Am ajunge în acest fel într-o situație aflată nu doar în contradicție cu normele de tehnică legislativă, ci și de natură a bulversa și mai mult cetățenii României, mediul de afaceri și societatea românească în ansamblul ei, deja greu încercată de dificultățile fără precedent cu care se confruntă. Tocmai faptul că întreaga societate se confruntă cu o situație de criză ar trebui să motiveze mai ales forumul legislativ și forumul executiv să se alinieze pentru realizarea unui obiectiv comun: buna guvernare a țării, atât cât se poate în condițiile dificile și presante pe care le traversăm, ceea ce presupune cel puţin ca provocările suportate de ţară să nu fie accentuate și prin măsurile guvernanţilor.