ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Procedura ordonanței președințiale în contencios administrativ

22 August 2023   |   Adrian Zamfir, associate Filip & Company

Temeiul în baza căruia ordonanța președințială este admisibilă de principiu se regăsește în art. 28 din Legea nr. 554/2004 care are în vedere completarea legii anterior menționate cu prevederile Codului de procedură civilă în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de putere dintre autorităţile publice, pe de o parte, şi persoanele vătămate în drepturile sau interesele lor legitime.

 
 
Este admisibilă de principiu ordonanța președințială în procedura contenciosului administrativ?

Scopul nefiind de a ține în suspans cititorul, răspunsul observat în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Curților de Apel este unul afirmativ - ordonanța președințială reprezintă un instrument ce poate fi folosit în contencios administrativ.

Cu toate acestea, sunt anumite observații ce trebuie făcute pentru a clarifica situațiile juridice ce pot fi abordate prin această procedură.

În primul rând, ordonanța președințială nu trebuie să aibă ca obiect suspendarea actului administrativ. Din punctul nostru de vedere, nu ar fi admisibilă de principiu o ordonanța președințială al cărei obiect ar fi, de exemplu, suspendarea actului administrativ până la judecarea suspendării actului administrativ în condițiile art. 14 sau art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 (în continuare „Legea nr. 554/2004”). Subliniem că procesele-verbale de contravenție sunt un subiect separat, acestea fiind atacate în conformitate cu O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Fără să abordăm acest subiect pe larg, nefiind scopul acestui articol, reținem pe scurt că în cazul proceselor-verbale de contravenție ordonanțele președințiale sunt, din punctul nostru de vedere, admisibile de principiu.

În al doilea rând, aceasta ar trebui să privească, de principiu, măsuri provizorii care privesc „efecte secundare”, indirecte, ale actului administrativ.

De exemplu, Decizia nr. 2462/2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție a reținut următoarele:

 
„Este admisibilă de principiu cererea de ordonanţă preşedinţială formulată în faţa instanţei de contencios admininistrativ, atunci când aceasta nu are ca obiect suspendarea unui act administrativ, ci dispunerea unor măsuri provizorii, cum ar fi impunerea unei obligaţii vremelnice în sarcina unei părţi, până la dezlegarea fondului cauzei.

În speţă, reclamantul a solicitat instanţei de contencios administrativ, pe calea ordonanţei preşedinţiale, să se dispună obligarea pârâtei ANI la înlăturarea temporară, până la soluţionarea pe fond a acţiunii în contencios administrativ, a menţiunilor de pe site-ul oficial ANI referitoare la starea de incompatibilitate a reclamantului.”

Așadar, actul administrativ în speță avea în vedere stabilirea incompatibilității unei anume persoane de către ANI. Pe calea ordonanței președințiale, respectiva persoană a cerut înlăturarea temporară a mențiunilor de pe site-ul oficial ANI referitoare la starea de incompatibilitate, până la soluționarea pe fond a acțiunii în contencios administrativ.

Se observă așadar că reclamantul NU a solicitat suspendarea actului administrativ sau a efectelor directe ale acestuia, ci a solicitat o măsură provizorie care avea în vedere înlăturarea de pe site-ul oficial al ANI a unor mențiuni publicate cu privire la starea de incompatibilitate a reclamantului.

Temeiul în baza căruia ordonanța președințială este admisibilă de principiu se regăsește în art. 28 din Legea nr. 554/2004 care are în vedere completarea legii anterior menționate cu prevederile Codului de procedură civilă în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de putere dintre autorităţile publice, pe de o parte, şi persoanele vătămate în drepturile sau interesele lor legitime.

În același sens a reținut și Curtea de Apel Iași, prin Decizia nr. 1098/2018:


„Potrivit art. 28 din Legea nr. 554/2004 dispoziţiile acestei legi se completează cu prevederile Codului de procedură civilă, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de putere dintre autorităţile publice, pe de o parte, şi persoanele vătămate în drepturile sau interesele lor legitime, compatibilitatea aplicării normelor de procedură civilă stabilindu-se de instanţă, cu prilejul soluţionării cauzei.

În mod greşit prima instanţă a apreciat că ordonanţa preşedinţială nu este admisibilă în materia contenciosului administrativ, fiind incompatibilă cu regimul de soluţionare a actelor administrative. Sub acest aspect curtea are în vedere că instanţa supremă a apreciat că în anumite situaţii această procedură este admisibilă în materia contenciosului administrativ în acest sens fiind şi deciziei nr. 2462/2012 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”

În același sens al admisibilității ordonanței președințiale în contencios administrativ a se vedea Decizia nr. 5803/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția de contencios administrativ și fiscal:
 

„Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Constanţa la data de 20.05.2022, sub nr. x/2022, reclamantul A. a solicitat pe cale de ordonanţă preşedinţială, în contradictoriu cu pârâţii GUVERNUL ROMÂNIEI, MINISTERUL SĂNĂTĂŢII, CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE şi AGENŢIA NAŢIONALA A MEDICAMENTULUI ŞI A DISPOZITIVELOR MEDICALE DIN ROMÂNIA, obligarea pârâţilor la asigurarea către reclamant, pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare 100% [...] până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. x/2022 aflat pe rolul Curţii de Apel Constanţa, secţia contencios administrativ şi fiscal
 
Deopotrivă, a fost admisă cererea formulată pe calea ordonanţei preşedinţiale de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România [...]

Faţă de toate aceste aspecte, instanţa de control judiciară consideră că în mod corect judecătorul fondului a admis cererea de ordonanţă preşedinţială [...]

Concluzionând, Înalta Curte constată că sunt nefondate şi criticile recurenţilor-pârâţi Ministerul Sănătăţii, CNAS şi ANMDM referitoare la neîntrunirea condiţiilor de admisibilitate a ordonanţei preşedinţiale, sentinţa recurată fiind pronunţată cu interpretarea şi aplicarea corectă a dispoziţiilor art. 997 C. proc. civ.

Observăm în această speță că ne aflăm în situația obligării la realizarea unor prestații cu titlu provizoriu până la soluționarea definitivă a acțiunii de fond. Ne aflăm în aceste condiții în prezența unui petit care nu ar putea fi realizat pe calea acțiunii în suspendare și, specific acestei spețe, avem un beneficiu neoferit de actul administrativ contestat către reclamant, un efect așadar „indirect” al actului administrativ. Spre deosebire, impunerea unei obligații exprese prin actul administrativ către subiectul de drept ar reprezenta, pentru exemplificare, un efect direct, care ar putea fi stopat prin folosirea procedurii acțiunii în suspendare prevăzută de Legea nr. 554/2004.

O situație des întâlnită în care ordonanțele președințiale ar trebui să fie admisibile de principiu în contencios administrativ este cea a comunicatelor de presă. Unele autorități, în momentul în care dispun anumite măsuri sau sancționează diferite persoane juridice sau fizice, publică comunicate de presă prin departamentele de comunicare publică.

Reținem că, de cele mai multe ori, acele comunicate de presă nu sunt publicate în temeiul actului administrativ sau în temeiul unei obligații legale, neexistând o obligație expresă de publicare a unui comunicat de presă cu privire la acea sancțiune dispusă, ci eventual, întâlnim o obligativitate în ceea ce privește publicarea deciziei de sancționare.

Însă, în dorința de a prezenta un grad ridicat de importanță al activității și măsurilor dispuse de autoritatea respectivă, se poate ajunge la prezentarea distorsionată a situației sau chiar la propagarea unor acuzații neconforme cu realitatea prin raportare la persoana juridică sau fizică sancționată (de exemplu, persoana juridică A este sancționată pentru faptele B și C, însă în comunicatul de presă, din eroare sau entuziasm, autoritatea anunță sancționarea lui A pentru faptele B, C și D).
 
În acest caz, având în vedere că respectivele comunicate de presă nu sunt un efect direct al actului administrativ de sancționare sau al prevederilor legale (în sens larg) care nu impun publicarea respectivului comunicat de presă, există deschisă calea procedurii ordonanței președințiale pentru ca provizoriu, până la soluționarea diferendului față de măsurile dispuse de către autoritate, respectivul comunicat de presă să fie înlăturat pentru a nu propaga informații neconforme. 

Propagarea unor informații neconforme cu realitatea, pe lângă afectarea reputației celui păgubit, poate avea efecte foarte grave, spre exemplu, în cazul persoanelor fizice cu notorietate (numite și „persoane publice” în jurisprudența CEDO) sau, în cazul persoanelor juridice, în domeniul achizițiilor publice unde o autoritate contractantă poate, pe baza unor informații publice, să aplice art. 167 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice și să excludă din procedură respectiva persoană juridică.

Bineînțeles, exemplul prezentat mai sus, în care comunicatul de presă este vădit neconform cu cele reținute în actul sancționator și în care reținem inexistența vreunui temei pentru publicarea comunicatului de presă (nici măcar în legislația secundară sau terțiară și nici existența unei prevederi în actul administrativ sancționator de tipul „decizia urmează a fi adusă la cunoștința publicului prin emiterea unui comunicat de presă”) este unul „ad absurdum” pentru o mai ușoară înțelegere a motivelor pentru care o ordonanță președințială în acest caz ar fi admisibilă de principiu. Admisibilitatea de principiu ar exista și dacă situația nu ar fi atât de evidentă, însă aparența de drept ar trebui atent verificată de către instanță.

În concluzie, instanțele de contencios administrativ trebuie să analizeze cu atenție capetele de cerere pe care reclamantul le prezintă și, în funcție de formularea acestora și cele solicitate instanței, ordonanța președințială poate fi admisibilă de principiu în contencios administrativ.
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR

Interviuri & Opinii
 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii

Posteaza comentariu

Articol 2716 / 10321
 

Ascunde Reclama
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
Sănătate, energie, pariuri: „triunghiul” care a dominat piața locală de fuziuni și achiziții în 2025, cu aproape 2 miliarde de euro din trei tranzacții | Bondoc & Asociații și Schoenherr au lucrat în două dintre acestea. Ce alte firme de avocați au fost implicate în operațiunile cu un ADN puternic transfrontalier inițiate de investitorii finlandezi, francezi și americani
Filip & Company a asistat Global Vision Investment Fund în obținerea unei finanțări de 12,7 milioane de euro. Camelia Ianțuc (senior associate) în prim plan
Încă un spin-off în piața avocaturii | Partenerul Cristian Popescu și echipa sa de zece avocați au părăsit Dentons pentru a lansa o nouă fimă: “A fost o plecare voluntară, iar seniorii cu care lucram au devenit parteneri în noua entitate”. Popescu Roman Radu Florea își va crește echipa și activitatea în mai multe arii de practică până la sfârșitul anului
Kinstellar îl cooptează pe Marius Ezer ca Partener și coordonator al practicii de soluționare a disputelor în București | Iustinian Captariu, Office Managing Partner: ”Marius aduce nu doar competență tehnică, ci și o gândire strategică excelentă, echilibru și orientare spre soluții, lucruri pe care clienții le apreciază”
MidEuropa preia pachetul majoritar în RBC, unul dintre cei mai importanți integratori de sisteme IT specializați în sectoarele de retail, banking și producție industrială din România. Trei firme de avocați au stat alături de investitorul de private equity
Mitel & Asociații dezvoltă o practică de litigii construită în jurul unui nucleu de avocați cu mare experiență, capabilă să ducă la capăt mandate complexe cu impact financiar și reputațional major, într-o piață în care disputele devin tot mai tehnice și mai dure | De vorbă cu Magda Dima (Partener) despre cum se construiește strategia, se evaluează riscurile și se formează generația nouă de litigatori
Victorie Mușat & Asociații pentru o companie membră a Grupului TIU: fapte de concurență neloială săvârșite ocult, sancționate de instanță | Hotărârea setează un reper jurisprudențial în materia concurenței neloiale
PNSA a asistat Grupul Société Générale în finalizarea vânzării BRD Pensii. Echipa, coordonată de Silviu Stoica (Avocat Asociat) și Florian Nițu (Avocat Asociat Coordonator)
Mușat & Asociații obține o nouă victorie definitivă pentru NUROL într-un proiect strategic de infrastructură rutieră
Record de promovări la Țuca Zbârcea & Asociații: trei noi parteneri și alte 16 numiri interne | Florentin Țuca, Managing Partner: ”Această serie de promovări, una dintre cele mai extinse din istoria noastră, coincide cu aniversarea a 20 de ani de la fondarea firmei, un moment ce reconfirmă valoarea, profesionalismul și dăruirea întregii noastre echipe”
MAXIM ̸ Asociații asistă EMSIL TECHTRANS în tranzacția imobiliară încheiată cu METSO pentru o proprietate industrială din Oradea
ZRVP, desemnată din nou „Firma de Avocatură a Anului din România” la Lexology Index Awards 2025 | Dr. Cosmin Vasile (Managing Partner): Un premiu obținut doi ani la rând spune un lucru simplu: că echipa merge în direcția bună. O astfel de recunoaștere confirmă nivelul profesional atins și, în același timp, ne obligă să rămânem la fel de exigenți
 
Citeste pe SeeNews Digital Network

  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...

  • SeeNews

    in curand...