Negrescu: România trebuie să renunţe la steroizii consumului pe datorie şi să accelereze absorbţia fondurilor europene

Potrivit acestuia, o autostradă nouă nu generează inflaţie, ci conectează o fabrică locală la o piaţă de desfacere mai largă, scăzând costurile de transport şi stimulând afacerile reale.

"În plus, prin absorbţia banilor europeni împuşti doi iepuri deodată. Banii europeni stabilizează cursul de schimb şi finanţează dezvoltarea fără a creşte dobânzile sau datoria publică naţională la niveluri nesustenabile. În paralel, statul trebuie să îşi asume colectarea reală a taxelor. Implementarea totală, fără blocaje tehnice, a sistemelor digitale precum e-Factura, e-TVA şi e-Transport, cuplate cu o analiză de risc bazată pe inteligenţă artificială, este obligatorie", a adăugat consultantul economic.

În opinia sa, ANAF trebuie să aducă economia subterană la suprafaţă pentru a echilibra bugetul.

"Vestea bună este că aici chiar s-au făcut nişte paşi buni înainte. Nazare (Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor, n.r.) şi Nica (Adrian Nica, preşedinte ANAF, n.r.) reuşesc ceea ce n-au putut să facă ultimele guverne, să digitalizeze şi să optimizeze operaţiunile ANAF. Mai e un aspect important care reiese din mesajul guvernatorului BNR. Nu poţi impune austeritate sau prudenţă mediului privat dacă aparatul de stat continuă să risipească resurse în mod nejustificat", a subliniat Adrian Negrescu.

El consideră că tăierea cheltuielilor neesenţiale ale instituţiilor publice, de la bunuri şi servicii până la achiziţii ineficiente, trebuie însoţită de aplicarea unor criterii stricte de performanţă în administraţie.

"O birocraţie redusă şi complet digitalizată costă mult mai puţin şi nu mai sufocă antreprenorii cu proceduri inutile. În plus, Isărescu punctează corect efectul social profund negativ al politicilor anti-inflaţioniste. Scăderea salariilor în termeni reali loveşte cel mai dur în clasele vulnerabile. Răspunsul statului nu mai poate fi reprezentat de subvenţiile generalizate, oferite la grămadă pentru toată lumea. De exemplu, plafonarea preţului la energie pentru absolut toţi consumatorii a costat bugetul de stat miliarde de euro care puteau fi folosiţi în alte sectoare", a mai scris Negrescu.

Potrivit acestuia, banii publici "ar trebui direcţionaţi exclusiv şi direct către cetăţenii cu adevărat vulnerabili, printr-o protecţie socială chirurgicală".

"Restul economiilor pot merge direct spre reducerea deficitului bugetar. În esenţă, impasul actual poate fi depăşit doar dacă economia României renunţă la steroizii consumului pe datorie. Pastila amară a stagnării temporare a puterii de cumpărare este preţul corect care trebuie plătit astăzi pentru a asigura o stabilitate financiară reală pentru viitor", a adăugat consultantul economic.