Ministerul Finanţelor: Ritmul de creştere a cheltuielilor s-a diminuat, indicând o încetinire a expansiunii cheltuielilor publice raportate la PIB

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 48,62 miliarde lei, înregistrând o creştere de 19,5% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+71,8%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reţinerea cotei de impozit de 8%.

Totodată, o dinamică pozitivă a fost consemnată şi în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (20,7%), peste dinamica fondului de salarii din economie (10,0%), evoluţia acestei categorii de venituri fiind influenţată de eliminarea facilităţilor fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator, subliniază Ministerul Finanţelor.

Potrivit MF, evoluţia fondului de salarii din economie reflectă dinamicile câştigului salarial mediu brut (9,6%) şi ale efectivului de salariaţi (0,4%) înregistrate în intervalul decembrie 2024-septembrie 2025 comparativ cu decembrie 2023-septembrie 2024.

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 172,89 miliarde lei, consemnând o creştere de 10,5% (an/an), apropiată de majorarea fondului de salarii din economie. Evoluţia a acestor încasări a fost influenţată şi de un transfer efectiv la Pilonul II de pensii mai ridicat faţă de cel realizat în primele zece luni ale anului trecut (18,6 miliarde lei în ianuarie-octombrie 2025, faţă de 14,7 miliarde lei în ianuarie-octombrie 2024) dar şi de eliminarea excepţiilor de la plata CASS reglementată prin Legea nr. 141/2025.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 38,14 miliarde lei, consemnând o creştere de 15,8% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenţii economici.

Încasările nete din TVA au însumat 108,38 miliarde lei, marcând o creştere de 9,2% (an/an). Evoluţia acestor încasări poate fi explicată atât de avansul restituirilor de TVA (+7,8%), faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (27,2 miliarde lei în ianuarie-octombrie 2025, comparativ cu 25,2 miliarde lei în ianuarie-octombrie 2024), cât şi de un efect de bază mai ridicat. Evoluţia acestor încasări a fost influenţată şi de efectele prevederilor Legii nr. 141/2025 privind modificarea cotelor de TVA, susţine ministerul de resort.

Veniturile din accize au însumat 39,66 miliarde lei, consemnând o creştere de 10,2% (an/an), în condiţiile unor evoluţii pozitive ale încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+15,7%) şi accizele pentru produsele din tutun (5,0%), influenţate şi de efectul majorării nivelului accizelor conform Legii nr.141/2025. Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile, precizează MF.

Veniturile nefiscale au însumat 46,32 miliarde lei, în creştere cu 9%, evoluţie susţinută de vărsămintele din veniturile nete ale BNR şi veniturile din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 40,59 miliarde lei, în creştere cu 31,9% (an/an).

Cheltuielile bugetului general au înregistrat o creştere cu 0,53 puncte procentuale în PIB faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024, de la 33,14% din PIB la 33,67% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 140,34 miliarde lei, în creştere cu 5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 7,4% din PIB, cu 0,2 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. "Pe fondul reducerilor unor sporuri pentru unele categorii de personal bugetar precum şi a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale, pentru anul 2025, la nivelul lunii noiembrie 2024, cheltuielile de personal au înregistrat o evoluţie descrescătoare începând cu luna iulie, astfel că în luna octombrie acestea sunt cu 500 milioane lei mai mici faţă de luna octombrie a anului 2024", se arată în documentul publicat de MF.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 79,71 miliarde lei, în creştere cu 5,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale respectiv 3,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 9,8% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de
sănătate.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 46,77 miliarde lei, cu 13,91 miliarde lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 209,12 miliarde lei, în creştere cu 12,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr.360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe cele 10 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 2,86 miliarde lei.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 10,06 miliarde lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători şi sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (909,08 milioane lei).

Alte cheltuieli au fost de 13,37 miliarde lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, alte despăgubiri civile şi sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 51,44 miliarde lei, în creştere cu 24,56% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 96,04 miliarde lei, cu 8,65% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 88,40 miliarde lei.

Execuţia bugetului general consolidat pentru primele zece luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 108,87 miliarde lei, respectiv 5,72% din PIB, în scădere cu 0,55 miliarde lei faţă de deficitul înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2024 de 109,42 miliarde lei,respectiv 6,22% din PIB.

După primele nouă luni, deficitul era 5,39% din PIB, iar pentru întregul an ţinta este de 8,4% din PIB.