Insolvențele în starea de alertă
16 Mai 2020 Peggy Șuică-Neagu, Partener, departament Litigii și Elena Trișcariu, Asociat, departament Litigii
În sprijinul mediului de afaceri și, în mod particular, al societăților în care insolvența este iminentă sau se află deja în procedura insolvenței, au fost propuse prin Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 (cunoscută ca ”Legea privind starea de alertă”) o serie de remedii menite a răspunde intereselor acestora.
| |
Măsurile administrative adoptate în lupta cu virusul SARS-CoV-2 pentru reducerea extinderii acestuia au produs, în mod previzibil, consecințe financiare negative în mediul de afaceri, care s-a confruntat în contextul acestor măsuri cu o lipsă de lichidăți.
În sprijinul mediului de afaceri și, în mod particular, al societăților în care insolvența este iminentă sau se află deja în procedura insolvenței, au fost propuse prin Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 (cunoscută ca ”Legea privind starea de alertă”) o serie de remedii menite a răspunde intereselor acestora.
Atenția legiuitorului asupra domeniului insolvenței este una firească și justificată, pe de o parte, de necesitatea protejării acelor societăți, care deși viabile, riscă din cauza crizei lichidităților să fie aduse de către creditori în procedura insolvenței, împrejurare care ar implica și pierderea de locuri de muncă și vânzarea de active la prețuri reduse, iar, pe de altă parte, de protejarea perspectivelor de redresare a societăților aflate deja în procedura insolvenței.
În sprijinul mediului de afaceri și, în mod particular, al societăților în care insolvența este iminentă sau se află deja în procedura insolvenței, au fost propuse prin Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 (cunoscută ca ”Legea privind starea de alertă”) o serie de remedii menite a răspunde intereselor acestora.
Atenția legiuitorului asupra domeniului insolvenței este una firească și justificată, pe de o parte, de necesitatea protejării acelor societăți, care deși viabile, riscă din cauza crizei lichidităților să fie aduse de către creditori în procedura insolvenței, împrejurare care ar implica și pierderea de locuri de muncă și vânzarea de active la prețuri reduse, iar, pe de altă parte, de protejarea perspectivelor de redresare a societăților aflate deja în procedura insolvenței.
Intervențiile legiuitorului vizează în esență următoarele:
► Societățile aflate în stare de insolvență nu mai sunt ținute, în perioada stării de alertă, de obligația de a a declara, în termen de 30 de zile din momentul apariției stării de insolvență, această stare la tribunalul din circumscripția în care își au sediul.
Intervenția legiuitorului în această privință elimină dificultățile întâmpinate de societățile care se confruntau cu starea de insolvență, fiind nevoite să o declare, dar care ulterior declarării acesteia nu ajungeau nici să obțină dezlegarea rapidă a acestei situații de către instanțele de judecată (care nu includeau aceste cauze printre cele supuse judecății în perioada de urgență) și nici să se bucure de protecția oferită sub umbrela insolvenței.
Urmarea a măsurii dispuse de legiuitor, în perioada stării de alertă, declararea de către debitori a insolvenței, conform art. 66 alin. 1 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, are caracter facultativ. Mai departe, nemafiind obligatorie această îndatorire, debitorul nu se mai confruntă nici cu consecințele de ordin penal care sunt atrase de neintroducerea sau introducerea tardivă a cererii de insolvenţă, care constituie infracţiunea de bancrută simplă.
► În cazul particular al debitorilor aflați la acest moment în proceduri de negociere ori de preinsolvență, pentru rezolvarea pe cale amiabilă a creanțelor pe care le are de achitat diferiților creditori, aceștia pot continua aceste tratative fără a fi ținuți în perioada stării de alertă de obligațiile specifice în legătura cu declararea stării de insolvență, pentru cazul eșuării acestor tratative.
► Societățile pot formula în perioada stării de alertă cerere de deschidere a procedurii insolvenței și în situația în care datoriile bugetare sunt mai mari de 50% din totalul declarat al creanțelor, urmare a suspendării aplicării tezei finale a articolului 5, punctul 72, din Legea nr. 85/2014.
Astfel, interdicţia societăților de a-şi solicita insolvenţa în ipoteza în care datoriile bugetare sunt egale sau mai ridicate decât 50% din valoarea tuturor datoriilor sale (introdusă de legiuitor pentru prima oară prin OUG nr. 88/2018) este suspendată în perioada stării de alertă. Așa fiind, protecția oferită creditorului fiscal de textul suspendat (una aparentă de altfel) nu mai produce temporar efectele instituite de Legea nr. 85/2014, permițând astfel debitorului să solicite începerea procedurii insolvenței, dacă sunt îndeplinite celelalte condițiile legale.
Intervenția legiuitorului în această privință este una oportună, de altfel, dispozițiile a căror aplicare a fost suspendată fiind unele care împiedicau oricum de o manieră criticabilă atât declanşarea unei insolvenţe preventive, cât și a unei insolvenţe instalate.
► Pe durata stării de alertă se suspendă posibilitatea executării silite pentru creanțele curente ale societăților în insolvență.
Pentru datoriile acumulate de către debitor în perioada procedurii de insolvenţă care au vechime mai mare de 60 de zile posibilitatea începerii executării silite este suspendată, oferindu-se astfel un remediu suplimentar debitorului pentru redresare.
► Pragul legal de la care le poate fi cerută insolvența și de la care societățile care au fost afectate prin măsurile administrative luate de autorități în contextul pandemiei își pot cere insolvența crește de la 40.000 de lei la 50.000 de lei (prag temporar pe perioada stării de alertă).
► În cazul societăților care și-au întrerupt total sau parțial activitatea urmare a măsurilor adoptate de stat în perioada stării de urgență, creditorii pot solicita insolvența doar după încercarea rezonabilă, dovedită cu înscrisuri comunicate între părți, de încheiere a unei convenții de plată.
► În cazul procedurilor de concordat preventiv, aflate în derulare la data intrării în vigoare a Legii privind starea de alertă, perioada în care se desfășoară negocierile asupra proiectului de concordat preventiv se prelungește cu 60 de zile.
Totodată, în funcție de etapa în care se află debitorul, perioada de elaborare a ofertei de concordat se prelungește cu maximum 60 de zile sau, după caz, perioada de negociere a ofertei de concordat se prelungește cu maximum 60 de zile. La fel, și în ceea ce privește perioada pentru satisfacerea creanțelor stabilite prin concordat termenul este stabilită o prelungire cu 2 luni.
► Perioada de observație în care se află debitorul la data intrării în vigoare a Legii privind starea de alertă se prelungește cu 3 luni.
► Termenul în care persoanele îndreptățite pot propune un plan de reorganizare în procedura insolvenței se prelungește cu 3 luni, aceștia având îndatorirea de a notifica creditorii, prin grija administratorului judiciar, asupra acestei intenții, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a Legii privind starea de alertă.
► Durata executării planului de reorganizare judiciară pentru societățile aflate în reorganizare la data intrării în vigoare a Legii se prelungește cu 2 luni.
► Societățile aflate în reorganizare judiciară, care și-au întrerupt activitatea total ca efect al deciziilor emise de autoritățile publice, pentru prevenirea răspândirii pandemiei de COVID-19, pot solicita judecătorului sindic, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a Legii privind starea de alertă, suspendarea executării planului pentru un termen care nu poate depăși 2 luni.
Totodată, în cazul acestora perioada de executare a planului de reorganizare poate fi prelungită fără a putea depăși 5 ani (limită maximală).
Intervenția legiuitorului în această privință elimină dificultățile întâmpinate de societățile care se confruntau cu starea de insolvență, fiind nevoite să o declare, dar care ulterior declarării acesteia nu ajungeau nici să obțină dezlegarea rapidă a acestei situații de către instanțele de judecată (care nu includeau aceste cauze printre cele supuse judecății în perioada de urgență) și nici să se bucure de protecția oferită sub umbrela insolvenței.
Urmarea a măsurii dispuse de legiuitor, în perioada stării de alertă, declararea de către debitori a insolvenței, conform art. 66 alin. 1 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, are caracter facultativ. Mai departe, nemafiind obligatorie această îndatorire, debitorul nu se mai confruntă nici cu consecințele de ordin penal care sunt atrase de neintroducerea sau introducerea tardivă a cererii de insolvenţă, care constituie infracţiunea de bancrută simplă.
► În cazul particular al debitorilor aflați la acest moment în proceduri de negociere ori de preinsolvență, pentru rezolvarea pe cale amiabilă a creanțelor pe care le are de achitat diferiților creditori, aceștia pot continua aceste tratative fără a fi ținuți în perioada stării de alertă de obligațiile specifice în legătura cu declararea stării de insolvență, pentru cazul eșuării acestor tratative.
► Societățile pot formula în perioada stării de alertă cerere de deschidere a procedurii insolvenței și în situația în care datoriile bugetare sunt mai mari de 50% din totalul declarat al creanțelor, urmare a suspendării aplicării tezei finale a articolului 5, punctul 72, din Legea nr. 85/2014.
Astfel, interdicţia societăților de a-şi solicita insolvenţa în ipoteza în care datoriile bugetare sunt egale sau mai ridicate decât 50% din valoarea tuturor datoriilor sale (introdusă de legiuitor pentru prima oară prin OUG nr. 88/2018) este suspendată în perioada stării de alertă. Așa fiind, protecția oferită creditorului fiscal de textul suspendat (una aparentă de altfel) nu mai produce temporar efectele instituite de Legea nr. 85/2014, permițând astfel debitorului să solicite începerea procedurii insolvenței, dacă sunt îndeplinite celelalte condițiile legale.
Intervenția legiuitorului în această privință este una oportună, de altfel, dispozițiile a căror aplicare a fost suspendată fiind unele care împiedicau oricum de o manieră criticabilă atât declanşarea unei insolvenţe preventive, cât și a unei insolvenţe instalate.
► Pe durata stării de alertă se suspendă posibilitatea executării silite pentru creanțele curente ale societăților în insolvență.
Pentru datoriile acumulate de către debitor în perioada procedurii de insolvenţă care au vechime mai mare de 60 de zile posibilitatea începerii executării silite este suspendată, oferindu-se astfel un remediu suplimentar debitorului pentru redresare.
► Pragul legal de la care le poate fi cerută insolvența și de la care societățile care au fost afectate prin măsurile administrative luate de autorități în contextul pandemiei își pot cere insolvența crește de la 40.000 de lei la 50.000 de lei (prag temporar pe perioada stării de alertă).
► În cazul societăților care și-au întrerupt total sau parțial activitatea urmare a măsurilor adoptate de stat în perioada stării de urgență, creditorii pot solicita insolvența doar după încercarea rezonabilă, dovedită cu înscrisuri comunicate între părți, de încheiere a unei convenții de plată.
► În cazul procedurilor de concordat preventiv, aflate în derulare la data intrării în vigoare a Legii privind starea de alertă, perioada în care se desfășoară negocierile asupra proiectului de concordat preventiv se prelungește cu 60 de zile.
Totodată, în funcție de etapa în care se află debitorul, perioada de elaborare a ofertei de concordat se prelungește cu maximum 60 de zile sau, după caz, perioada de negociere a ofertei de concordat se prelungește cu maximum 60 de zile. La fel, și în ceea ce privește perioada pentru satisfacerea creanțelor stabilite prin concordat termenul este stabilită o prelungire cu 2 luni.
► Perioada de observație în care se află debitorul la data intrării în vigoare a Legii privind starea de alertă se prelungește cu 3 luni.
► Termenul în care persoanele îndreptățite pot propune un plan de reorganizare în procedura insolvenței se prelungește cu 3 luni, aceștia având îndatorirea de a notifica creditorii, prin grija administratorului judiciar, asupra acestei intenții, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a Legii privind starea de alertă.
► Durata executării planului de reorganizare judiciară pentru societățile aflate în reorganizare la data intrării în vigoare a Legii se prelungește cu 2 luni.
► Societățile aflate în reorganizare judiciară, care și-au întrerupt activitatea total ca efect al deciziilor emise de autoritățile publice, pentru prevenirea răspândirii pandemiei de COVID-19, pot solicita judecătorului sindic, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a Legii privind starea de alertă, suspendarea executării planului pentru un termen care nu poate depăși 2 luni.
Totodată, în cazul acestora perioada de executare a planului de reorganizare poate fi prelungită fără a putea depăși 5 ani (limită maximală).
***
Măsurile detaliate mai sus vin în spijinul afacerilor și sistemul economic românesc, încurajând societățile să găsească soluțiile adecvate provocărilor pe care această perioadă le aduce.
În aceste condiții, statul român reușește să prezinte o aplecare concretă asupra problemelor ridicate de mediul de afaceri, asemănătoare celei prezentate și de alte state europene, cum ar fi Germania, Franța, Spania, Luxemburg, Lituania, Estonia, Cehia, ceea ce poate constitui un început bun și pentru alte măsuri protecționiste în acest domeniu.
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
| Articol 9626 / 10304 | Următorul articol |
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |
BREAKING NEWS
ESENTIAL
Bondoc & Asociații a asistat ENGIE în achiziția unuia dintre cele mai mari proiecte eoliene din România. De cealaltă parte, Schoenherr a stat alături de Greenvolt Power pe tot parcursul tranzacției, care a implicat o structură contractuală complexă și multiple considerente de reglementare. Echipele, coordonate de Monica Iancu și Monica Cojocaru
Cea mai mare fuziune din istoria avocaturii de business: Hogan Lovells și Cadwalader, Wickersham & Taft au anunțat intenția de a se combina într-o singură firmă
Apreciată constant de ghidurile juridice internaționale pentru mandatele sofisticate, practica de Capital Markets a CMS România a devenit, prin consistență și profunzime, unul dintre pilonii reputației firmei pe piața locală și un reper important în rețeaua sa regională | De vorbă cu Cristina Reichmann (Partener) despre disciplina pregătirii pentru bursă, finețea aplicării regulilor de piață și forța unei echipe care lucrează articulat, cu roluri clare și obiective aliniate
PNSA a asistat Grupul Société Générale în finalizarea vânzării BRD Pensii. Echipa, coordonată de Silviu Stoica (Avocat Asociat) și Florian Nițu (Avocat Asociat Coordonator)
NNDKP, parte din echipa juridică internațională care a asistat Metinvest în achiziția ArcelorMittal Iași
Mușat & Asociații obține o nouă victorie definitivă pentru NUROL într-un proiect strategic de infrastructură rutieră
Record de promovări la Țuca Zbârcea & Asociații: trei noi parteneri și alte 16 numiri interne | Florentin Țuca, Managing Partner: ”Această serie de promovări, una dintre cele mai extinse din istoria noastră, coincide cu aniversarea a 20 de ani de la fondarea firmei, un moment ce reconfirmă valoarea, profesionalismul și dăruirea întregii noastre echipe”
Filip & Company a organizat în parteneriat cu Asociația Studenților în Drept cea de-a zecea ediție a Concursului de negocieri simulate „Teodora Tudose”
MAXIM ̸ Asociații asistă EMSIL TECHTRANS în tranzacția imobiliară încheiată cu METSO pentru o proprietate industrială din Oradea
Kinstellar a consiliat GEA Group, firmă cu operațiuni în peste 150 de țări, cu privire la crearea unui joint venture cu RebelDot, companie de tehnologie din Cluj-Napoca. Echipa care a gestionat proiectul a fost condusă de Rusandra Sandu (Partner) și Mihai Stan (Managing Associate)
Mitel & Asociații dezvoltă o practică de litigii construită în jurul unui nucleu de avocați cu mare experiență, capabilă să ducă la capăt mandate complexe cu impact financiar și reputațional major, într-o piață în care disputele devin tot mai tehnice și mai dure | De vorbă cu Magda Dima (Partener) despre cum se construiește strategia, se evaluează riscurile și se formează generația nouă de litigatori
Echipa de Concurență a RTPR îmbină experiența cu precizia operațională, într-o formulă remarcată în Legal 500 și Chambers | De vorbă cu partenerii Valentin Berea și Roxana Ionescu despre modul de lucru care privilegiază consistența și rigoarea, cu rezultate ce confirmă profesionalismul și anvergura practicii
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...









RSS





