Deficitul bugetar preliminar este de 2,07% din PIB la sfârşitul lunii martie (ministru)

Valoarea deficitului bugetar la finele lunii martie este de aproape 36 miliarde lei, iar contul de execuţie bugetară preliminar este de 2,07% din PIB, a declarat, marţi, ministrul Finanţelor, Marcel Boloş.

"Vestea privitoare la Contul de execuţie bugetară preliminat sau preliminar ca să fiu mai exact este de 2,07% din PIB. S-a creat o întreagă dezbatere asupra valorii deficitului bugetar la sfârşitul lunii martie, de 35 de miliarde de lei, cu rotunjire merge spre 36 de miliarde de lei, dar trebuie să punctăm câteva lucruri importante legate de valoarea investiţiilor, pentru că noi venim din luna decembrie cu contracte pe care le-am avut încheiate pentru industria de apărare, care au generat plăţi de peste 5 miliarde de lei în luna ianuarie şi ulterior, în luna februarie, pe de o parte. Pe de altă parte, fiind o iarnă mai uşoară, proiectele de investiţii s-au implementat în continuare. Şi mă uitam dimineaţă în conturile de execuţie bugetară, numai din conturi naţionale aveam cheltuieli de capital de 14,7 miliarde de lei, la care se adaugă Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă cu 2,7 miliarde de lei şi, sigur, mai apoi cadrul financiar multianual pentru politica de coeziune, unde avem, de asemenea, în jur de 12 miliarde de lei. Sigur, aici ajustările care ţin de Fondul Social European şi tot ceea ce noi, să zicem, avem în vedere pentru ajustarea acestor tipuri de cheltuieli. Nu întreaga sumă este socotită cheltuială cu investiţiile, dar, aşa cum o să vedeţi în ceea ce vom publica la termenul scadent, după ce se închide final contul de execuţie bugetară, cheltuielile cu investiţiile au crescut de faţă de perioada precedentă a anului trecut de aproximativ două ori", a explicat Boloş la Evenimentul Profit.ro - "Investiţii vs Deficit: Provocări şi riscuri în economie sub impactul datoriei şi deficitelor publice în creştere".

El a subliniat că încă mai este de lucrat la ajustarea şi consolidarea fiscală şi că mai există şi angajamentele luate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă în ceea ce priveşte reforma privind impozitele şi taxele.

"Acolo scrie negru pe alb că vom avea o creştere a ponderii veniturilor fiscale în total PIB faţă de anul 2019, de 9,5 puncte procentuale. Care va fi acea cale prin care vom ajunge acolo? Fie printr-o mai bună colectare, prin, nu ştiu, ducerea la bun sfârşit a măsurilor şi a proiectelor de digitalizare sau printr-o reformă fiscală de profunzime. Acestea sunt lucruri care vor fi definitivate până la momentul la care vom depune cererea de plată numărul patru a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă", a spus ministrul Finanţelor.

Acesta a precizat că fondurile europene vin cu componenta de investiţii publice şi că la fondurile europene care se adresează nivelului regional şi mediului de afaceri trebuie adăugate şi scheme de ajutor de stat.

"În ceea ce priveşte fondurile alocate pentru schemele de ajutor de stat, trebuie să ne concentrăm pentru ceea ce înseamnă susţinerea activităţilor de producţie şi mai ales pe componenta de producţie industrială. Cred eu că aceste investiţii cu valoare adăugată mare pot să aducă României un model de dezvoltare economică care să fie sustenabil pe termen lung şi o politică de atragere de investiţii, de creare de locuri de muncă care să ducă şi, implicit, la o sustenabilitate a finanţelor publice ale României pe termen lung", a punctat Boloş.