Csaba Balint (BNR): România traversează un “examen de maturitate” economică

Potrivit acestuia, de obicei, atunci când se vorbeşte despre leadership şi guvernanţă în faţa unei audienţe formată din lideri ai mediului de afaceri, tendinţa este să ne gândim automat la guvernanţa corporativă.

"Totuşi, merită subliniat faptul că guvernanţa are, în realitate, trei niveluri: guvernanţa macroeconomică, guvernanţa corporativă şi, nu în ultimul rând, guvernanţa supranaţională - în cazul nostru, cea mai relevantă fiind cea exercitată la nivelul Uniunii Europene. Din perspectiva unui bancher central, cel mai apropiat domeniu de guvernanţă este, desigur, cel macroeconomic. Dacă vrem să înţelegem guvernanţa prin prisma unei bănci centrale, începem de la întrebarea: care este rolul unui bancher central la o petrecere? Rolul lui este să ia şampania când petrecerea este în toi - după cum spunea, cu umor, fostul preşedinte al Rezervei Federale, William McChesney Martin, încă din anul 1955", a declarat Csaba Balint.

În viziunea specialistului, bunele practici în guvernanţa băncilor centrale nu se rezumă doar la prudenţă, ci acestea joacă un rol mai amplu, un veritabil act de echilibru, cu funcţie stabilizatoare în economie.

"O guvernanţă eficientă presupune, totodată, un echilibru adecvat între politica fiscală şi politica monetară. Atunci când politica fiscală este relaxată, de regulă, politica monetară trebuie să adopte o atitudine mai restrictivă, pentru a menţine stabilitatea macroeconomică. Este însă esenţial de subliniat că politica monetară nu poate, în orice situaţie, să substituie o politică fiscală sustenabilă. Cele două trebuie să fie complementare. Un exemplu concret din România, de natură prudenţială, a fost introducerea unor reguli mai stricte privind gradul de îndatorare al gospodăriilor, înainte de izbucnirea crizei pandemice. În sens invers, în anul 2020 a fost implementat un program de achiziţie de instrumente de datorie emise de statul român - program care nu a reprezentat QE (Quantitative Easing - Relaxare Cantitativă n.r.), prin definiţie, ci o intervenţie minimă, calibrată, adaptată contextului specific şi utilizată cu măsură pentru a debloca piaţa. Pentru a rezuma funcţionarea guvernanţei macroeconomice printr-o imagine simplă: o maşină nu se conduce doar cu acceleraţia, ci şi cu frâna. Este esenţial de reţinut că stabilitatea financiară este un bun public, un element care trebuie protejat în beneficiul tuturor", a subliniat Csaba Balint.

Acesta a adăugat că, periodic, pot apărea momente în care politicile fiscale şi cele monetare să nu fie perfect aliniate.

"În astfel de situaţii, independenţa instituţională a băncii centrale devine esenţială pentru ca aceasta să îşi poată îndeplini mandatul. În general, cadrul legislativ conferă băncilor centrale independenţa decizională necesară. Cu alte cuvinte, libertatea de a-şi alege instrumentele adecvate pentru atingerea obiectivelor. Însă, obiectivele fundamentale, precum stabilitatea preţurilor şi stabilitatea financiară, sunt determinate de actorii politici aleşi democratic. Prin urmare, independenţa băncii centrale se bazează, în esenţă, pe un acord social, o delegare a responsabilităţii în beneficiul interesului public. Imaginaţi-vă independenţa unei bănci centrale ca pe un activ care stă în bilanţul băncii. Un activ de o valoare inestimabilă", a susţinut reprezentantul BNR.