
CNIPMMR: Scăderea pragului pentru microîntreprinderi va afecta negativ mediul de afaceri
25 Martie 2024
AGERPRESCNIPMMR solicită reducerea fiscalităţii pe forţa de muncă şi lansarea tuturor programelor naţionale şi regionale pentru mediul privat, în valoare de 6,1 miliarde de euro, care să constituie Pachetul de programe pentru susţinerea IMM-urilor, având în vedere că acestea sunt cele mai afectate, în contextul actual, marcat de creşterea fiscalităţii.
Trecerea la impozitul pe profit în urma scăderii pragului pentru microîntreprinderi la 100.000 de euro ar genera creşterea inflaţiei, prin transferul majorării cheltuielilor în preţurile de vânzare, scăderea competitivităţii produselor şi serviciilor româneşti şi încetinirea sau chiar renunţarea la proiectele de modernizare/digitalizare ale companiilor, avertizează Consiliul Naţional al IMM-urilor.
Într-un comunicat transmis luni, CNIPMMR respinge scăderea pragului de încadrare în categoria microîntreprinderilor de la 500.000 de euro la 100.000 de euro, din această măsură rezultând aplicarea cotei de 16% pe profit, în locul celei de 3% pe venit pentru microîntreprinderi.
Potrivit sursei citate, raportat la profitul de aproximativ 24 de miliarde de lei obţinut de microîntreprinderi cu venituri între 500.000 - 2.500.000 lei (100.000 - 500.000 de euro), în anul 2022, rezultă că acestea, dacă s-ar aplica cota de 16% pe profit, ar plăti un impozit de aproximativ 3,85 miliarde lei. Practic, microîntreprinderile ar plăti impozite cu o valoare totală mai mare de aproximativ 600 de milioane de lei, faţă de suma plătită ca impozit de 3% pe venit, arată reprezentanţii IMM-urilor.
Într-un comunicat transmis luni, CNIPMMR respinge scăderea pragului de încadrare în categoria microîntreprinderilor de la 500.000 de euro la 100.000 de euro, din această măsură rezultând aplicarea cotei de 16% pe profit, în locul celei de 3% pe venit pentru microîntreprinderi.
Potrivit sursei citate, raportat la profitul de aproximativ 24 de miliarde de lei obţinut de microîntreprinderi cu venituri între 500.000 - 2.500.000 lei (100.000 - 500.000 de euro), în anul 2022, rezultă că acestea, dacă s-ar aplica cota de 16% pe profit, ar plăti un impozit de aproximativ 3,85 miliarde lei. Practic, microîntreprinderile ar plăti impozite cu o valoare totală mai mare de aproximativ 600 de milioane de lei, faţă de suma plătită ca impozit de 3% pe venit, arată reprezentanţii IMM-urilor.
"În condiţiile trecerii la impozitul pe profit de 16%, în urma scăderii pragului pentru microîntreprinderi la 100.000 de euro, modificarea sistemului de impozitare va afecta negativ mediul de afaceri: majorarea cheltuielilor va fi transferată în preţurile de vânzare a produselor şi serviciilor, rezultând creşterea inflaţiei; creşterea costurilor de producţie generează scăderea competitivităţii produselor şi serviciilor românesti şi pierderea de pieţe de desfacere; lipsa de lichidităţi la nivelul companiilor va conduce la diminuarea investiţiilor şi încetinirea/renunţarea la proiectele de modernizare/digitalizare", se arată în documentul citat.
Pe de altă parte, organizaţia atrage atenţia că modificarea repetată şi la intervale scurte de timp a legislaţiei fiscale pentru microîntrepinderi, precum introducerea de la 1 aprilie a noi condiţii de încadrare în categoria microîntreprinderilor, prin cumularea veniturilor întreprinderilor legate pentru plafonul de 500.000 de euro, generează nesiguranţă şi o lipsă totală de predictibilitate pentru implementarea planurilor de afaceri. În realitate, introducerea întreprinderilor legate în calculul plafonului pentru microîntreprinderi va afecta un număr mai mare de întreprinderi care vor aplica impozitul pe venit, decât cele care au avut venituri peste 100.000 de euro în 2023, au explicat reprezentanţii CNIPMMR.
"CNIPMMR reaminteşte că în PNRR-ul aprobat sunt menţionate modificări ale sistemului de impozitare a microîntreprinderilor astfel: jalonul 206, Revizuirea cadrului fiscal, Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului fiscal care reduc treptat domeniul de aplicare al regimului fiscal special aplicabil microîntreprinderilor, prevede: "Noua lege va modifica Codul Fiscal în vederea reducerii graduale a ariei de aplicabilitate a regimului special de taxare pentru microîntreprinderi. Reducerea dispoziţiilor speciale începe în T1 2023 şi se finalizează până în T4 2024". Astfel de situaţii au fost generate de lipsa de transparenţă în cadrul consultărilor publice cu organizaţiile mediului de afaceri, societatea civilă şi sindicatele în procesul de elaborare a PNRR", se menţionează în comunicat.
Prevederile care afectează negativ microîntreprinderile au fost introduse fără implicarea reprezentanţilor mediului de afaceri, şi în special al IMM-urilor, iar în acest mod nu s-a reuşit identificarea corectă a nevoilor mediului de afaceri, raportat la scopul PNRR, subliniază sursa citată.
În aceste condiţii, CNIPMMR exclude orice noua modificare a Codului Fiscal în anul 2024 şi consideră că modificarea sistemului de impozitare a microîntreprinderilor propus în PNRR va afecta negativ mediul de afaceri, din cauza creşterii fiscalităţii, fapt care va avea un impact pentru întreaga economie.
"Având în vedere că PNRR a mai fost modificat, CNIPMMR solicită Guvernului rediscutarea dispoziţiilor din PNRR care vizează sistemul de impozitare al microîntreprinderilor şi începerea negocierilor cu Comisia Europeană pe acest aspect. CNIPMMR nu susţine creşterea fiscalităţii pentru mediul de afaceri, cauzată de creşterea cheltuielilor cu aparatul bugetar şi insuficienţa fondurilor bugetare pentru acoperirea acestora. Guvernul nu poate cere antreprenorilor şi angajaţilor din mediul privat să suporte singuri deficitul bugetar, iar administraţia publică să rămână nereformată, supradimenionată şi lipsită de performanţă", se mai precizează în comunicat.
Pe de altă parte, CNIPMMR solicită reducerea fiscalităţii pe forţa de muncă şi lansarea tuturor programelor naţionale şi regionale pentru mediul privat, în valoare de 6,1 miliarde de euro, care să constituie Pachetul de programe pentru susţinerea IMM-urilor, având în vedere că acestea sunt cele mai afectate, în contextul actual, marcat de creşterea fiscalităţii.
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
Articol 1342 / 9902 | Următorul articol |
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |

BREAKING NEWS
ESENTIAL
Filip & Company a asistat ACP Credit în acordarea unei noi runde de finanțare rețelei de clinici veterinare PartnerVet. Echipa, coordonată de Alexandra Manciulea (partener) și Rebecca Marina (counsel)
Clifford Chance își consolidează practica de Litigii prin recrutarea lui Remus Codreanu ca partener în echipa din București
Kinstellar are un nou Office Managing Partner în București | Iustinian Captariu a preluat managementul biroului de la Victor Constantinescu, cel care a condus echipa locală timp de șase ani, cu rezultate remarcabile. Kristóf Ferenczi, Firm Managing Partner: ”Numirea lui Iustinian face parte din programul nostru de planificare a succesiunii, un element esențial pentru a asigura creșterea și succesul continuu al Kinstellar”
Lexology Energy Rankings 2025 | Cine sunt avocații români care s-au remarcat într-o practică devenită, în ultimii ani, un adevărat laborator de inovație juridică: ZRVP, CMS, TZA și NNDKP au o amprentă bine conturată în Oil & Gas. NNDKP strălucește și în Power & Electricity, unde se remarcă și Kinstellar, dar și în Renewables
ANALIZĂ | Gabriel Resources a deschis o procedură de anulare a hotărârii ICSID prin care Tribunalul arbitral a respins cererea de peste 3 mld. USD privind controversatul proiect minier de la Roșia Montană, iar România a răspuns cu un Contramemoriu care demontează acuzațiile și atacă frontal strategia reclamanților. Dacă statul ar pierde, impactul ar fi devastator pentru finanțele publice și ar compromite rezultatele măsurilor pe care guvernul Bolojan încearcă să le implementeze
CMS | Join Our Team: Tax Consultant - Tax Department
Ana-Maria Baciu, avocatul din România cu cele mai multe nominalizări la gala Legal 500 CEE Awards 2025: Intellectual Property Lawyer of the Year, Romania Lawyer of the Year și CEE Partner of the Year. Astfel de validări contribuie nu doar la consolidarea brandului său personal, ci și la repoziționarea avocaturii de business din România ca un partener credibil, capabil să ofere consultanță sofisticată clienților internaționali
Ce case de avocatură se bat pentru titlul de Law Firm of the Year în România la gala Benchmark Litigation Europe Awards 2025 | Sorina Olaru, Octavian Popescu, Dan Cristea și Cosmin Vasile, printre avocații aflați pe lista scurtă pentru titlul de titlul de Litigator of the Year. Emil Bivolaru (partener NNDKP), nominalizat și la categoria Central & Eastern Europe Litigator of the Year
Finanțele caută avocați pentru litigii arbitrale investiționale internaționale judecate potrivit regulilor de arbitraj UNCITRAL și ICSID | Acorduri-cadru de reprezentare juridică a României semnate, pentru 4 ani, cu cel mult 4 firme pentru fiecare lot
LegiTeam: Lawyer - Dispute Resolution and Employment | GNP Guia Naghi and Partners
ITR EMEA Tax Awards 2025 | Băncilă Diaconu și Asociații, Popescu & Asociații, CMS și Schoenherr concurează pentru titlul ”Firma anului în România în domeniul taxelor”. Popescu & Asociații are două nominalizări în jurisdicția locală și este, alături de NNDKP, pe lista scurtă pentru distincția ”Firma anului în dispute fiscale”. TZA, printre finaliste în competitia pentru ”Transfer Pricing Firm of the Year”
Bulboacă & Asociatii caută un Avocat Colaborator pentru Echipa de Tranzacții de Elită (Corporate ̸ M&A)
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...