Chisăliţă: România nu a luat aproape nicio măsură reală în faţa crizei generate de scumpirea combustibililor

"În realitate, concluzia generală este simplă: acest 'Plan' nu este, de fapt, un plan. Este doar o succesiune de idei, fără scenarii de lucru, fără măsuri concrete, fără responsabili desemnaţi, fără surse de finanţare, fără evaluări de impact şi fără mecanisme clare de aplicare", afirmă Chisăliţă.

El a adăugat că declararea situaţiei de criză pe piaţa ţiţeiului şi/sau a produselor petroliere se poate face numai dacă există probleme privind asigurarea continuităţii cantităţilor necesare la pompă. "Or, acest lucru a fost infirmat chiar de declaraţiile oficiale din ultima perioadă, inclusiv de cele făcute după şedinţa CSAT. Atunci se pune întrebarea firească: Să înţelegem că, totuşi, astfel de probleme există?", se întreabă retoric specialistul în energie.

Acesta a remarcat faptul că există, însă, în document un element care merită o atenţie deosebită: "Stocurile de urgenţă menţinute pe teritoriul României pot asigura consumul intern pentru cca. 45 de zile, iar stocurile menţinute în extern, prin delegare, o perioadă de timp similară - în total cca. 90 de zile."

De aceea, spune Chisăliţă, este esenţial să aflăm unde se află, concret, aceste "stocuri menţinute în extern". "Dacă ele sunt localizate în state din zona Golfului, atunci, în actualul context, accesul la ele ridică serioase semne de întrebare. La fel de important este să se precizeze în cât timp pot ajunge aceste stocuri în România din momentul în care se decide utilizarea lor?", precizează analistul.

Potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), în 2025, 26% din motorina importată de România provenea din Orientul Mijlociu. Astfel, în condiţiile blocării Strâmtorii Ormuz, această cantitate nu mai poate intra în ţară. "Nu este exclus ca tocmai acest fapt să fie unul dintre motivele reale pentru care se doreşte declararea situaţiei de criză petrolieră în România?", se întreabă preşedintele AEI.

În aceeaşi notă, a lipsei cantităţilor de combustibili se înscrie şi ideea deschiderii Rafinăriei Petrotel, mai spune Dumitru Chisăliţă.

"Dacă avem rezervele strategice, comerciale şi rutele de aprovizionare nu afectează România, conform declaraţiilor, atunci deschiderea Rafinăriei Petrotel în condiţiile interzicerii prelucrării ţiţeiului rusesc (sancţiunile americane s-au ridicat dar nu şi cele europene) şi a unui deficit de 10% ţiţei la nivel mondial, adică a lipsei efective a ţiţeiului de ce s-ar face? Oare ni se ascunde ceva?", a arătat specialistul în energie.

El a mai declarat că una dintre măsurile avansate în document este instituirea, pentru o perioadă de o lună, a unui preţ maximal de vânzare de 8,86 lei/litru pentru motorină şi 8,41 lei/litru pentru benzină, propunere pe care el o consideră profund nerealistă.

În aproximativ două săptămâni, potrivit estimărilor AEI, preţul motorinei ar putea ajunge la 10 lei/litru, pe fondul intrării în ţară a motorinei şi ţiţeiului achiziţionate la preţuri mult mai mari, ca efect al războiului din Golf. Cu alte cuvinte, comercianţii ar fi obligaţi să cumpere scump şi să vândă mai ieftin. Niciun operator economic nu va accepta să funcţioneze în pierdere până la faliment, subliniază Chisăliţă.

În astfel de condiţii, preţurile pot fi plafonate pe hârtie, dar carburanţii nu pot fi obligaţi să apară în benzinării.

Consecinţa este previzibilă, în opinia specialistului: de a doua zi, comercianţii nu vor mai importa motorină şi ţiţei, şi va începe penuria, iar în aproximativ două săptămâni nu va mai exista suficientă motorină la pompă. Totodată, în circa patru săptămâni, aceeaşi situaţie se va regăsi şi în cazul benzinei. Practic, "până la cozi, panică şi revoltă socială nu mai este decât un pas".

"Sigur putem discuta de plafonarea marjei comerciale, dar asta este altceva decât ce se scrie în document şi nu cred că produce efectul scontat. De ce? Deoarece aplicarea unei marje unice naţionale va fi prea mică pentru micii benzinari şi prea mare pentru marii benzinari. Dacă această măsură se va aplica mai mult de 6 luni (şi se va aplica), va falimenta toate micile benzinării. În acelaşi timp marile lanţuri de benzinării, care au activitatea integrată pe verticală şi orizontală vor avea grijă să-şi mute profitul la nivelul alte verigi din lanţ şi măsura nu va scădea preţul. Auditarea comportamentului comercianţilor şi publicarea rezultatelor este singura măsură care poate corecta acest comportament", este de părere specialistul.

De asemenea, formularea din document privind "exportul produselor petroliere (benzină şi motorină) realizat cu acordul ministerului cu atribuţii" trebuie, cel mai probabil, interpretată ca o intenţie de limitare a exporturilor şi de stabilire a unor condiţii stricte pentru acestea. "Numai că, din punct de vedere juridic, 'exportul' se referă exclusiv la livrările către state din afara Uniunii Europene. În aceste condiţii, măsura poate fi uşor ocolită prin livrări către state membre UE, urmate de redirecţionarea produselor către ţări non-UE", remarcă preşedintele Asociaţiei.

El mai spune că "este formulată vag şi impropriu" şi expresia "măsuri de prevenire a vânzării de produse petroliere la un preţ care depăşeşte valorile preţurilor maximale". În locul unei asemenea formulări neclare, documentul trebuia - în opinia lui Chisăliţă - să prevadă explicit mecanisme de control, instituţiile competente şi sancţiunile aplicabile. În realitate, însă, carburanţii pur şi simplu vor dispărea din benzinării.

Totodată, planul de măsuri vine cu multiple propuneri fiscale (reduceri de accize, ajutor de stat etc.), dar în mod aparent surprinzător, la câteva ore după ce s-a aprobat bugetul.

"Apariţia acestor propuneri la câteva zile după ce prin buget s-a votat împotriva măsurilor fiscale de reducere a impactului creşterii preţului la combustibili, arată exclusiv caracterul populist al acestor propuneri, inaplicabilitatea lor şi, în fapt, lipsa intenţiei reale de a diminua impactul creşterii preţurilor combustibililor asupra populaţiei. Cred că este o sfidare la adresa inteligenţei românilor, o prosteală colectivă că cineva chiar se gândeşte la oameni, dar se chinuie să facă lucrurile astfel încât să nu se poată întâmpla", a tras concluzia Dumitru Chisăliţă.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a transmis liderilor coaliţiei o propunere de măsuri de urgenţă pentru atenuarea efectelor conflictului din Orientul Mijlociu asupra pieţei petroliere din România, documentul arătând că Guvernul ia în calcul inclusiv declararea unei situaţii de criză pe piaţa ţiţeiului şi a produselor petroliere, plafonarea preţurilor de vânzare, subvenţii directe la pompă, sprijin fiscal pentru transportatori şi agricultură, derogări de la regulile privind bioetanolul şi repornirea temporară a rafinăriei Petrotel-Lukoil din Ploieşti.