Chisăliţă: Exploatarea gazelor din Marea Neagră oferă României o oportunitate istorică, însă resursele nu creează automat prosperitate

Exploatarea gazelor din Marea Neagră oferă României o oportunitate istorică, însă adevărata valoare strategică nu constă în gazul extras, ci în modul în care veniturile rezultate vor fi utilizate, susţine preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliţă.

"Exploatarea gazelor din Marea Neagră oferă României o oportunitate istorică. Pentru prima dată după multe decenii, ţara poate redeveni cel mai important producător de gaze din Uniunea Europeană. Beneficiile sunt evidente: reducerea importurilor, consolidarea balanţei comerciale, venituri bugetare şi o competitivitate sporită pentru industrie. Dar adevărata valoare strategică nu constă în gazul extras, ci în modul în care veniturile rezultate vor fi utilizate. Istoria este plină de state bogate în resurse care au rămas vulnerabile deoarece au confundat bogăţia naturală cu dezvoltarea. Resursele nu creează automat prosperitate. Diferenţa este făcută de instituţii, investiţii şi de capacitatea statului de a transforma avantajele naturale în avantaje economice şi tehnologice", transmite acesta, într-un comunicat remis duminică AGERPRES.

Specialistul subliniază că România nu trebuie doar să exploateze gazele din Marea Neagră, ci trebuie să transforme această oportunitate într-un program amplu de modernizare, dezvoltarea infrastructurii energetice, extinderea capacităţilor nucleare, investiţii în energia regenerabilă, digitalizarea reţelelor şi susţinerea unei noi politici industriale.

"Dezbaterea publică rămâne însă captivă unor opoziţii artificiale, gaz sau regenerabile, nuclear sau solar, stat sau piaţă, Bruxelles sau Bucureşti. În realitate, marile sisteme energetice moderne funcţionează prin complementaritate. Energia nucleară oferă stabilitate, hidrocentralele asigură flexibilitate, regenerabilele reduc costurile şi emisiile, iar gazul natural rămâne combustibilul de tranziţie care echilibrează sistemul. Digitalizarea şi capacităţile de stocare integrează aceste surse într-o infrastructură rezilientă", susţine Chisăliţă.

Potrivit acestuia, independenţa energetică nu rezultă din alegerea unei singure tehnologii, ci din capacitatea de a combina inteligent toate resursele disponibile.

De asemenea, la fel de important este modul în care România priveşte tranziţia energetică.

"Prea des aceasta este prezentată exclusiv ca o obligaţie climatică impusă de Uniunea Europeană. În realitate, ea reprezintă cea mai mare competiţie industrială mondială a generaţiei noastre. Miza nu este doar reducerea emisiilor, ci controlul tehnologiilor care vor defini economia viitorului. Statele care vor prospera nu vor fi cele care cumpără turbine, baterii sau reactoare, ci cele care le proiectează, le produc şi le exportă. Din această perspectivă, gazele din Marea Neagră trebuie privite doar ca punctul de plecare", spune preşedintele AEI.

În acest sens, el atenţionează că, în cazul în care România se va limita la exportul materiei prime şi la importul tehnologiilor necesare propriei modernizări, avantajul competitiv va fi rapid epuizat.

"În schimb, dacă veniturile generate vor susţine dezvoltarea unei industrii naţionale competitive - producţie de echipamente electrice, componente pentru reţele inteligente, baterii, tehnologii nucleare, software energetic şi cercetare aplicată - energia poate deveni cu adevărat motorul unei noi etape de industrializare. Aceasta este adevărata miză, transformarea energiei în competitivitate industrială şi prosperitate durabilă", explică Dumitru Chisăliţă.

În acest context, România are nevoie de investiţii consistente în educaţie, universităţi tehnice, cercetare şi inovare, astfel încât firmele româneşti să participe la marile proiecte europene ca dezvoltatori de tehnologie, nu doar ca simpli cumpărători ai acestor viitoare produse.

"Patriotismul economic capătă un sens nou. Nu înseamnă protejarea artificială a unor companii ineficiente sau respingerea investiţiilor străine. Înseamnă investiţii consistente în educaţie, universităţi tehnice, cercetare şi inovare, astfel încât firmele româneşti să participe la marile proiecte europene ca dezvoltatori de tehnologie, nu doar ca şi cumpărători ai acestor viitoare produse. Înseamnă şi crearea unor oportunităţi reale pentru tinerii ingineri, cercetători şi antreprenori, astfel încât Înseamnă că fiecare leu cheltuit aduce alt leu pentru societate. Înseamnă ca România să nu îşi mai piardă capitalul uman. O ţară care îşi pierde specialiştii îşi reduce inevitabil şi capacitatea de a valorifica propriile resurse", transmite acesta.

În opinia specialistului, energia are şi o dimensiune geopolitică esenţială, întrucât România poate deveni unul dintre principalii furnizori de securitate energetică pentru regiunea Mării Negre şi Europa.

"Interconectările cu Republica Moldova au demonstrat deja că infrastructura energetică poate deveni un instrument de politică externă. În viitor, România poate contribui decisiv la consolidarea independenţei energetice a Republicii Moldova, la integrarea Balcanilor şi la reconstrucţia infrastructurii energetice a Ucrainei. În toate aceste situaţii, energia încetează să mai fie doar o marfă şi devine un instrument de influenţă strategică. Din această perspectivă, apartenenţa la Uniunea Europeană nu limitează ambiţiile României, ci le amplifică. Piaţa unică, fondurile europene şi mecanismele comune de negociere oferă instrumente pe care niciun stat de dimensiunea României nu le-ar putea construi singur. Desigur, integrarea europeană presupune negocieri şi compromisuri. Dar toate marile state europene îşi promovează interesele în interiorul Uniunii, nu în afara ei. Germania îşi apără industria, Franţa îşi susţine modelul nuclear, Polonia îşi urmăreşte obiectivele energetice cu consecvenţă. Niciuna nu confundă apărarea interesului naţional cu respingerea proiectului european. Aceasta este lecţia pe care România trebuie să o înveţe. Nu are nevoie de mai puţină Europă, ci de mai multă competenţă românească în Europa, instituţii capabile să negocieze inteligent, experţi care să participe la elaborarea politicilor europene şi lideri politici preocupaţi de construcţia unor alianţe durabile, nu de exploatarea electorală a frustrărilor publice", este de părere Chisăliţă.

Preşedintele Asociaţiei subliniază că România se află într-un moment rar al istoriei sale, în condiţiile în care dispune de resurse naturale importante, de o poziţie geografică strategică şi de acces la finanţare europeană într-o perioadă în care securitatea energetică redefineşte echilibrul de putere al continentului.

"Nu lipsa resurselor este problema României şi nici lipsa potenţialului. Ceea ce lipseşte sunt oamenii curaţi, dar cu viziune, capabili să transforme aceste avantaje într-un proiect naţional coerent, care să împace patriotismul cu integrarea europeană, interesul naţional cu cooperarea şi securitatea cu modernizarea. Dacă România va continua să privească energia doar ca pe un sector economic, va rata una dintre cele mai importante oportunităţi ale generaţiei sale. Dacă însă va înţelege că energia este fundamentul unei noi politici industriale şi al unei noi influenţe regionale, atunci va demonstra că patriotismul autentic nu înseamnă retragerea din Europa, ci participarea activă la definirea viitorului ei. În definitiv, confruntarea decisivă a următorului deceniu nu va opune naţionalişti şi europeni. Ea va separa statele care vor transforma tranziţia energetică într-un avantaj competitiv de cele care vor continua să consume viitorul în dispute sterile despre trecut. România are toate premisele pentru a se afla în prima categorie. Rămâne doar să aibă voinţa politică de a urma această direcţie", a adăugat el.