Căprău (OMV Petrom): Investim într-o instalaţie la Rafinăria Petrobrazi, ce va produce biodiesel şi combustibil sustenabil pentru aviaţie

Oficialul OMV Petrom a susţinut că, deşi oamenii îşi doresc să conducă mai "verde", nu sunt dispuşi să plătească pentru asta, iar sensibilitatea pentru preţ rămâne ridicată.

"Dacă ne uităm la cadrul de reglementare, este un cadru foarte vast. Vorbim despre RED 2, RED 3, RED 4 în curând (directive europene privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile n.r.), cel mai probabil. Directiva privind calitatea combustibililor, ETS (schema UE de comercializare a certificatelor de emisii - n.r.), ReFuelEU, maritim, emisii de metan, multe... Când vorbim despre transport, cel mai tangibil şi cu cel mai mare impact este, desigur, ţinta de reducere a emisiilor de GES (gaze cu efect de seră - n.r.) pentru 2030, precum şi ţintele de amestec pe care trebuie să le îndeplinim până în 2030. Pentru acestea, biocombustibilii şi 'waste to hydrocarbons' reprezintă cu siguranţă un contributor semnificativ. Acesta ar fi primul aspect. În al doilea rând, vedem un suport selectiv venind din partea companiilor. Unele companii cer din ce în ce mai mult combustibili sustenabili, dar, aşa cum am spus, este relativ selectiv - sunt companii care fac parte din grupuri internaţionale şi care urmează ambiţiile corporative. În schimb, când vorbim despre consumatorul final, suportul este limitat. Oamenii ar vrea să fie mai "verzi" şi să conducă mai "verde", dar nu sunt dispuşi să plătească pentru asta. Sensibilitatea la preţ a consumatorului rămâne ridicată", a punctat reprezentantul OMV Petrom.

În opinia specialistului, în privinţa tehnologiilor, multe dintre acestea sunt demonstrate ca fiind scumpe.

"Şi, evident, biocombustibilii sunt mai scumpi decât produsele fosile. Asta înseamnă că avem nevoie de suport financiar, de granturi şi de sprijin pentru consumatorii finali. Un aspect important menţionat anterior este accesibilitatea (affordability). Cât de accesibilă este această tranziţie? Care este costul tranziţiei? Am menţionat anterior despre ETS. ETS1 este practic sistemul european de comercializare a certificatelor pentru CO2‚ emis în producţie. Dar ETS2 urmează să intre în următorii ani. Este vorba despre povara de CO2‚ care trebuie transferată în piaţă pentru fiecare tonă de produs fosil. Aceasta trebuia să intre în 2027, a fost amânată pentru 2028 şi va aduce un cost pentru România de aproximativ un leu pe litru - ceea ce este mult. Cel mai probabil România nu a fost singura ţară care a realizat acest lucru, motiv pentru care a fost amânat pentru 2028. Dar există şi alte elemente legate de asta. De exemplu, pe siturile de producţie din România, unde suntem un producător semnificativ de petrol şi gaze, o parte din gazul utilizat în producţie este transformat în energie electrică, care merge înapoi în producţie, şi ar trebui să plătim pentru acest gaz folosit în "gas-to-power onsite" sub ETS2. Este o dublă taxare. Unele ţări au găsit soluţii să nu plătească - Norvegia, Danemarca. Trebuie să găsim şi noi soluţii ca ţară pentru a ne asigura că nu ne facem producţia românească necompetitivă faţă de alte ţări", a subliniat Radu Căprău.

Potrivit sursei citate, la nivel european ar exista ideea de creare a unui Index ce ar putea fi aplicat pentru costul CO2, în funcţie de puterea de cumpărare a fiecărei ţări.

"Există şi o idee nouă, despre care nu sunt sigur cât de mult s-a discutat sau cât de cunoscută este: un fel de index care ar putea fi aplicat pentru acest cost de CO2, luând în considerare puterea de cumpărare a fiecărei ţări. Indexat cu capacitatea de putere de cumpărare a fiecărei ţări, ceea ce ar face tranziţia mai accesibilă, ţinând cont de puterea de cumpărare pe care o avem în România, Bulgaria sau în ţările vecine, faţă de ţările mai dezvoltate care şi-ar putea permite ceva mai mult. Predictibilitatea este cheia. Lipsa predictibilităţii face ca investiţiile să fie puse sub semnul întrebării sau poate opri alte investiţii, pentru că atunci când vezi schimbări în reglementări, opreşti deciziile de investiţii. Să facem tranziţia accesibilă, iar pentru asta trebuie să colaborăm cu autorităţile şi cu regulatorii pentru a ne asigura că se iau în considerare specificităţile fiecărei ţări şi că o aplicăm inteligent în propria noastră ţară. Cred că, până la urmă, este un efort general şi nu ar trebui să fie condus doar de mediul de afaceri sau doar de reglementări. Este un efort comun de care avem nevoie", a afirmat Căprău.