Bolojan: Vom începe o negociere cu firma Pfizer pentru vaccinuri; unele decizii negândite se întorc împotrivă

Premierul Ilie Bolojan a anunțat joi că autoritățile vor contacta compania Pfizer, cu care va începe o negociere, apreciind că unele ''decizii negândite se întorc împotrivă într-un timp mai lung sau mai scurt''.

''Din păcate, am primit vestea sentinței în prima instanță, din păcate executorie a Tribunalului din Belgia, prin care trebuie să plătim companiei Pfizer pentru dozele de vaccin pe care le-am contractat în anii de pandemie o sumă importantă, care este de aproape 3,5 miliarde de lei, la care se adaugă penalități zilnice. Ceea ce trebuie să facem cât mai repede posibil, în zilele următoare, este să luăm legătura cu firma Pfizer, să începem o negociere, să blocăm plata dobânzilor și să vedem care este modalitatea prin care putem găsi o formulă ca această plată să se facă într-o manieră eșalonată. Și, de asemenea, ne consultăm cu echipa de avocați, pentru că în această situație este și Polonia, într-o situație identică - în aceeași zi am avut două procese conexate, România și Polonia. Și Polonia a pierdut. Deci, ne consultăm cu privire la ceea ce este de făcut în perioada următoare'', a declarat Bolojan la Europa FM.

Potrivit premierului, ''așa se întâmplă când, fiind în guvernare, se iau uneori decizii greșite, decizii negândite, care se întorc împotriva noastră într-un timp mai lung sau mai scurt''.

''Asta s-a întâmplat, din păcate, și în legătură cu această situație'', a punctat el.

Întrebat pe cine vede vinovat, Bolojan a răspuns: ''Am rugat Ministerul de Finanțe, care a lucrat împreună cu avocații în apărarea României în acest dosar, și Ministerul Sănătății să facă o situație, pentru că mi se pare de bun simț ca opinia publică să aibă o cronologie cât mai exactă a ceea ce s-a întâmplat''.

Premierul a subliniat că au fost comandate mult prea multe doze de vaccin și că decizia principală a fost luată de guvernul condus de Florin Cîțu.

''Fără să cunosc toate detaliile, în mod cert, am comandat prea multe doze față de câte aveam nevoie. Înțeleg că au fost peste 100 de milioane de doze, ceea ce este mult mai mult decât populația țării noastre. Nu le-am vândut atunci când încă mai puteam vinde din ele sau rezolva anumite probleme. Nu am renegociat cu această companie imediat, când lucrurile erau 'calde', cum au reușit să facă alte țări și, din păcate, nu am evoluat nici în acești ani. Și am ajuns în această situație. Deci, e un cumul de responsabilități și, sigur, decizia principală de a contracta prea multe doze s-a luat în mandatul guvernului Cîțu. Aceasta este realitatea'', a spus Ilie Bolojan.

Despre faptul că fostul ministru al Sănătății Alexandru Rafila ar fi trebuit să negocieze cu Pfizer, prim-ministrul a arătat că, ''de la data respectivă, fiind deja destul de mulți ani, au fost câteva oportunități de renegociere, de închidere a lucrurilor, care, odată ce au fost ratate, ne-au dus într-un proces care s-a soluționat în primă instanță, din păcate, executoriu''.

''Mi-e greu acum să arunc responsabilități personale asupra unui om sau altuia, dar așa cum v-am spus, când ești pe o funcție publică și ai o mare responsabilitate, trebuie să te gândești foarte bine ceea ce faci, pentru că de declarațiile tale, de semnarea unor acte de către tine, de ne-analizarea lor sau de amânarea unor decizii, pe care le poți pune în practică sau nu, țin, vedeți, rezultate ulterioare sau costuri foarte mari pe care, într-o manieră sau alta, le plătesc cetățenii, direct sau indirect'', a transmis premierul.

Miercuri, un tribunal din Bruxelles a condamnat, în prima instanță, Polonia și România să plătească un sold restant pentru vaccinurile anti-COVID comandate de la grupul farmaceutic Pfizer/BioNTech, în valoare de 1,3 miliarde de euro și, respectiv, 600 de milioane de euro, potrivit unui comunicat al instanței, transmite AFP.

Compania farmaceutică americană Pfizer a dat în judecată cele două țări în toamna anului 2023 pentru a impune executarea acestor contracte de achiziție, pe care, în urma încheierii pandemiei, Polonia și România au refuzat să le îndeplinească integral.