Bolojan: Ce se decide cu magistrații trebuie extrapolat și în alte sisteme; fiecare zonă a căutat să profite de diferite conjuncturi

Premierul Ilie Bolojan susține că deciziile luate în privința pensionării magistraților ar trebui extrapolate și în alte sisteme, în condițiile în care ''fiecare zonă din aparatul public a căutat să profite de diferite conjuncturi, de diferite oportunități'' în ultimii ani.

''Cred că este onorant să fii judecător, inclusiv în România. (...) Sistemul de justiție este un sistem predictibil, are probabil cel mai bun sistem de salarizare și de pensionare din România, inclusiv cu aceste modificări, dar ceea propunem este în cadrul european. (...) Vă rog să vă gândiți ce s-a întâmplat în anii dinainte de 2020, când a intrat în vigoare o prevedere legală care spunea că te poți pensiona foarte repede și că pensia este 80% din brut. Gândiți-vă ce au simțit cei care au ieșit la pensie în sistemul militar într-o anumită perioadă, cu un anumit nivel de salarizare, cu grade, să spunem, care au fost câștigate de-a lungul unei cariere de un anumit fel și constată că cei care ies la un an - doi după ei ies cu un nivel mult mai mare, deși poate nu au avut vechimea corespunzătoare și nici greutatea funcției asemănătoare. Întotdeauna când se schimbă lucrurile pot apărea astfel de situații'', a declarat prim-ministrul, într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria.

Potrivit acestuia, în prezent ''cheltuielile de personal sunt scăpate de sub control''.

''Ceea ce trebuie să facem noi ca țară este să învățăm din greșelile pe care le-am făcut în acești ani, din acumulările negative care s-au adunat și, atunci când decidem ceva, să decidem cât mai corect posibil, gândindu-ne, de exemplu, că ce se decide în această zonă cu magistrații trebuie extrapolat și în alte sisteme. Pentru că la noi, dacă am văzut ceva în această lună de zile, este că fiecare zonă din aparatul public a căutat să profite de diferite conjuncturi, de diferite oportunități - anumite zone să se declare magistrați asimilați, deși nu au activitate directă cu magistrații, anumite zone să fie considerate excepționale absorbind fonduri europene. Atunci nu-i suficient sporul de fonduri europene, mai venim cu un stimulant care îl dublează și pe acesta, deci ne dublează salariile. Aceste lucruri practic ne-au adus în situația în care cheltuielile de personal, în afară de faptul că au fost scăpate de sub control, ceea ce nu este bine, au creat și grave inechități în sistem'', a detaliat premierul.

El a adăugat că ''sunt ministere sau anumite autorități în care oamenii fac cam același lucruri, dar sistemul de salarizare este foarte diferit''. ''Și, pe bună dreptate, foarte mulți oameni din sectorul public sunt nemulțumiți de această situație, nemaivorbind de cei care sunt în sectorul privat sau în afara sectorului public'', a arătat Ilie Bolojan. 


Premierul Ilie Bolojan a anunțat marți că, printr-un proiect legislativ, se propune creșterea vârstei standard de pensionare a magistraților la 65 de ani.

Șeful Executivului a prezentat, într-o conferință de presă la Palatul Victoria, un proiect privind pensiile magistraților.

''Propunem creșterea vârstei de pensionare și intrarea și în sistemul de justiție în pensie la vârsta standard de 65 de ani. De asemenea, față de vechimea pe care astăzi o prevede legea, de 25 de ani, ceea ce permite pensionarea la 48 de ani, propunem o creștere a vechimii după care te poți pensiona la 35 de ani. Asta înseamnă că există posibilitatea ca un magistrat, care lucrează de la început în sistemul din România, să iasă la pensie mai repede, dacă dorește, dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani. În aceste condiții, ar urma ca pentru fiecare an pentru care optează să iasă mai repede la pensie să piardă două procente din pensie'', a explicat Ilie Bolojan.

El a subliniat că aceste propuneri ar elimina o inechitate din societate.

''Aceste prevederi sunt de natură să crească vârsta de pensionare, să elimine această inechitate și să avem toți magistrații... Azi avem, din păcate, o mică parte care au preferat să rămână să lucreze și le mulțumesc pentru că au optat să rămână în sistem și să lucreze după vârsta standard de pensionare. În activitate vom avea practic întregul corp al magistraților la maturitatea vârstei profesionale și eu cred că în anii următori se va vedea acest lucru prin calitatea actului de justiție din România, prin sentințe unitare, prin mai multă celeritate și, în general, prin îmbunătățirea cadrului în care funcționăm'', a susținut premierul.

Ilie Bolojan a precizat că până la finalul acestei săptămâni va fi anunțat și un calendar referitor la dezbaterea și aprobarea proiectului.

Premierul Ilie Bolojan a declarat marți că două treimi dintre magistrații din România ies la pensie la vârsta de 47, 48, 49 de ani, o vârstă foarte redusă, lucru care reprezintă ''o problemă de sustenabilitate'' în anii următori.

''Una din problemele din zona de Justiție este ieșirea la pensie prea repede. Din cazurile pe care le avem în ultimii ani, și am avut posibilitatea ca timp de trei luni, la începutul acestui an, să semnez pensionări de magistrați, suntem în situația în care două treimi dintre magistrații din România ies la pensie la 47, 48, 49 de ani, ceea ce este o vârstă foarte redusă, o vârstă a maturității profesionale în orice domeniu. Este și o problemă de sustenabilitate în anii următori, pentru că nu mai avem oameni care să înlocuiască oamenii experimentați din sistemele noastre publice care se pensionează prea repede'', a spus premierul, într-o conferință de presă la Palatul Victoria.

Potrivit șefului Executivului, o altă problemă din sistemul de Justiție o reprezintă faptul că valoarea pensiei este la nivelul ultimului salariu.

Premierul Ilie Bolojan propune ca valoarea pensiei unui magistrat să fie de maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din brut, cum este în prezent.

Într-o conferință de presă, susținută marți la Palatul Victoria, șeful Executivului a prezentat propunerile pentru pensiile magistraților.

Prim-ministrul a arătat că a fost făcută o analiză a sistemelor de pensionare din țările Uniunii Europene și vârsta de pensionare este cea de 65 de ani în aproape toate aceste state, cu posibilitatea de muncă până la 68 - 70 de ani, remarcând că România se află în linia europeană în ceea ce privește vârsta de pensionare.

''În ceea ce privește cuantumul pensiei, majoritatea țărilor au un procent care se referă la valoarea salariilor încasate de către cel care lucrează în ultimii ani de activitate - patru ani, cinci ani și așa mai departe și din această medie de salarii există calculat în diferite țări, pe diferite sisteme, procente. În unele țări avem un sistem de plată total contributiv, deci nu există nicio diferențiere între sistemul din magistratură și ceilalți funcționari. În cele mai multe țări există o formulă care însă ne duce în situația de a ne apropia la o valoare care înseamnă 60 - 70% din câștigurile salariale nete din ultimii ani de activitate. În această situație, (...) am făcut o propunere care ține cont atât de acest principiu de bază, dar și de formulele aflate în legislația românească și cele care țin de decizii ale Curții Constituționale. În fapt, propunerea este ca valoarea pensiei unui magistrat să fie de maxim 70% din ultimul salariu net, subliniez. Deci nu 80% din brut, cum este astăzi, ceea ce depășește salariul net, și maxim 70% din ultimul salariu net, o valoare care oricum este la marja superioară a situației din țările Uniunii Europene'', a explicat prim-ministrul Ilie Bolojan.

Potrivit acestuia, ''calculul efectiv se face raportându-se la veniturile brute, deci se propune să existe un procent de 55% din venitul brut în ultimii cinci ani de zile, dar nu mai mult de 70% din salariul net, din ultimul salariu net''.

''Este un aspect important, care aduce și acest nivel de pensii într-o zonă de normalitate, atât în ceea ce privește procentul din salariile nete, dar și în ceea ce privește vârsta standard de pensionare. (...) Vom comunica în această după-amiază textele de lege cu toate detaliile, în așa fel încât să poată fi analizate. Vom purta discuții în zilele următoare cu toți cei interesați, în așa fel încât să explicăm, să discutăm, să vedem dacă sunt observații, dacă sunt propuneri de îmbunătățire, în așa fel încât săptămâna viitoare să putem avea acest pachet definitivat'', a anunțat Ilie Bolojan.

Șeful Executivului a arătat că, în prezent, există ''o situație în care sunt magistrați care au îndeplinit condițiile standard de pensionare și pentru ca aceștia să nu părăsească sistemul aceste propuneri sunt completate de dispoziții tranzitorii, care permit celor care astăzi lucrează în sistemul de justiție și îndeplinesc condițiile de pensionare să se pensioneze după vechea lege și să lucreze în activitate cât doresc, cât au capacitatea și dorința, în așa fel încât să nu existe niciun fel de fluctuații majore în sistemul de justiție și activitatea instanțelor și a parchetelor să se desfășoare în condiții normale în perioada următoare''.

''Aceste propuneri sunt în măsură să respecte principiile care țin de legislație. De asemenea, au fost analizate deciziile Curții Constituționale, în așa fel încât aceste propuneri să îndeplinească aceste decizii'', a arătat premierul.