BNS, scrisoare către preşedintele României: Barca e prea înclinată în favoarea capitalului şi în defavoarea muncii; aşa nu se mai poate

Potrivit acestuia, excluderea sindicatelor din consultările publice contravine nu doar angajamentelor internaţionale, ci şi jurisprudenţei Comitetului de Experţi al OIM, care subliniază constant că un dialog social autentic presupune participarea ambelor părţi - lucrători şi angajatori - în formularea politicilor socio-economice.

În context, BNS atrage atenţia că nu pot exista reforme coerente şi echilibrate în absenţa vocilor care reprezintă milioane de lucrători din România iar dacă discuţiile se poartă exclusiv cu mediul de afaceri, este evident că propunerile vor fi croite în interesul capitalului. Mai mult, organizaţia susţine că, deşi România are astăzi una dintre cele mai ridicate sarcini fiscale pe muncă din Uniunea Europeană, în spaţiul public se profilează deja intenţia noului Guvern de a creşte această sarcină.

"Ne permitem să vă reamintim că în 2017, când Guvernul a scutit angajatorii de asumarea sarcinii finanţării sistemelor publice de sănătate şi pensii, acestea fiind transferate aproape integral lucrătorilor, patronatele nu au protestat. Din ianuarie 2018, sarcina fiscală pe muncă este în întregime asumată de angajat. Riscul creşterii fiscalităţii pe muncă este astăzi în întregime asumat de lucrători. România are astăzi una din cele mai ridicate sarcini fiscale pe muncă din Uniunea Europeană, cu toate acestea se profilează deja în spaţiul public intenţia noului Guvern de a creşte această sarcină. Nu angajatorii vor fi cei ce vor suporta efectele creşterii fiscalităţii pe muncă, în majoritatea cazurilor angajaţii vor fi lăsaţi singuri să-şi gestioneze pierderea veniturilor nete", subliniază scrisoarea adresată lui Nicuşor Dan.

Sindicaliştii acuză, totodată, de ipocrizie o parte dintre patronate care, deşi deplâng majorarea taxelor, folosesc orice portiţă legislativă pentru optimizare fiscală sau mai mult, folosesc muncă la negru şi plătesc salarii la gri. De asemenea, BNS arată că, dacă ar exista voinţă politică şi bună credinţă din partea autorităţilor, numărul lucrătorilor din România ar creşte cu peste 30%, contribuind astfel la reducerea semnificativă a deficitului bugetar.

"N-am auzit din partea mediului de afaceri propuneri pentru sancţionarea administratorilor de firme sau acţionarilor care au transformat insolvenţa într-un sport naţional. Se înfiinţează firme, se acumulează datorii, se declară insolvenţa, iar apoi se porneşte de la zero cu o nouă companie înfiinţată. O practică nocivă care afectează bugetul de stat şi economia sănătoasă. Nimeni nu propune sancţiuni reale pentru acest comportament distrugător!
Golul de TVA a devenit deja cronic şi de dimensiuni semnificative, peste 2% din PIB, anual (din fiecare 10 lei TVA de colectat, organele fiscale colectează mai puţin de 7 lei), iar acest indicator este puternic corelat cu subocuparea forţei de muncă. Cei doi indicatori sunt corelaţi şi se auto-alimentează: GAP-ul mai mare de TVA favorizează munca nedeclarată. Şi viceversa: munca nedeclarată, având printre cauze impozitarea excesivă a muncii din România, contribuie la frauda fiscală. Pe acest subiect însă patronatele tac pentru că sunt deplin responsabili pentru această situaţie", scriu reprezentanţii BNS.

Ei consideră că preşedintele trebuie să se asigure că asumarea poverii deficitului se distribuie echitabil şi subliniază că analiza trebuie făcută cu date concrete şi nu cu declaraţii.

"Măsuri de politică fiscală de tip creşterea TVA sau creşterea fiscalităţii pe muncă, în modelul economic actual nu vor afecta decât în mică măsură angajatorii. Îşi vor recupera pierderile prin creşterea preţurilor pe seama puterii de cumpărare a populaţiei şi vor lăsa angajaţii în majoritatea cazurilor să-şi asume singuri consecinţele creşterii sarcinii fiscale. Barca e prea înclinată în favoarea capitalului şi în defavoarea muncii. Aşa nu se mai poate!", notează BNS.

Sindicaliştii precizează, de asemenea, că angajatorii se plâng de lipsa forţei de muncă şi de slaba calitate a resurselor umane, dar în cele mai multe cazuri nu fac nimic pentru a investi în formarea profesională a propriilor angajaţi.

"Lucrătorii din România au acceptat să lucreze până la epuizare fizică şi psihică, iar burn-out-ul a devenit un fenomen foarte prezent cu impact negativ la nivelul sistemului public de sănătate. Nu este de mirare că ajunşi la momentul pensionării românii au un număr de ani de viaţă sănătoasă din ce în ce mai mic, mai puţin de jumătate din media Uniunii Europene. Nici aici nu am auzit vreo îngrijorare din partea celor cu care astăzi vă consultaţi exclusiv", se mai arată în documentul citat.

În final, Blocul Naţional Sindical face apel la şeful statului să îşi asume un rol de mediator între autorităţi şi societate.

"Domnule Preşedinte, dacă tot clamaţi că sunteţi un lider pro-european, vă reamintim că la Bruxelles s-a semnat recent Pactul pentru Dialog Social European între Comisia Europeană, Confederaţia Europeană a Sindicatelor şi organizaţiile patronale europene tocmai pentru a consolida rolul partenerilor sociali în modelarea pieţei muncii, a ocupării forţei de munca şi a politicilor sociale. Europa nu înseamnă doar piaţă liberă şi profit! Europa înseamnă şi echilibru, protecţie socială şi coeziune. Sperăm sincer că această abordare unilaterală nu este expresia unei viziuni deliberate, ci doar rezultatul lipsei de experienţă instituţională şi, poate, al zelului unor consilieri apropiaţi. Avem convingerea că veţi reveni rapid la o normalitate democratică şi veţi înţelege că rolul unui preşedinte este acela de a fi mediator între puterile statului şi societate. Avem încredere că veţi face, aşa cum aţi promis în campania electorală, ca valoarea muncii să fie respectată şi răsplătită!", se arată în încheierea scrisorii adresate lui Nicuşor Dan.