Universitatea din Bucureşti, prima poziţie pe plan naţional pentru Ştiinţele vieţii în clasamentul World University Rankings

 

Situată pe locul 414 la nivel global, Universitatea din Bucureşti este urmată în top de două universităţi membre ale Consorţiului Universitaria: Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca (581) şi Universitatea de Vest din Timişoara (645).

 

Clasamentul din 2020 evaluează performanţa a 829 de universităţi din întreaga lume pentru şase domenii: Ştiinţe umaniste, Ştiinţele vieţii, Ştiinţe medicale, Ştiinţe naturale, Ştiinţe tehnice şi Ştiinţe sociale.

 

"Universitatea din Bucureşti ocupă prima poziţie pe plan naţional şi pentru domeniul Ştiinţe naturale în clasamentul 2020 RUR World University Rankings by Subject, fiind situată pe locul 316 global, urmată pe plan naţional de Universitatea de Vest din Timişoara (390) şi Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca (479)", se arată în comunicat.

 

De asemenea, Universitatea din Bucureşti este prezentă şi în domeniul Ştiinţelor tehnice pe poziţia 566, precedată de Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca (474) şi urmată de Universitatea de Medicină şi Farmacie "Grigore T. Popa" din Iaşi (581) şi de Universitatea Politehnica din Bucureşti (604).

 

Liderul naţional al clasamentului general Round University Ranking - World University Rankings încă de la lansarea acestuia, din 2010, Universitatea din Bucureşti se situează anul acesta pe poziţia 589.

 

"Universitatea din Bucureşti este urmată în clasamentul general de Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, de Universitatea de Medicină şi Farmacie "Grigore T. Popa" din Iaşi, de Universitatea de Vest din Timişoara, de Universitatea Politehnica din Bucureşti şi de Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie "George Emil Palade" din Târgu Mureş", afirmă sursa citată.

 

Clasamentul RUR World University Rankings analizează şi interpretează date de la peste 1.100 de universităţi din 82 de ţări şi se adresează atât comunităţii academice, cât şi reprezentanţilor universităţilor sau factorilor de decizie politică.

 

Clasamentul urmăreşte o serie de indicatori grupaţi pe patru domenii cheie ale activităţii universitare: educaţia, cercetarea, diversitatea internaţională şi sustenabilitatea financiară.