CSALB: Creditele ‘Prima Casă’ şi cele acordate de Băncile pentru Locuinţe nu au şanse de a fi negociate cu băncile

Radierile din Biroul de Credite, creditele cesionate de bănci către entităţi care sunt non-financiare, creditele care sunt acordate prin Programul Prima Casă şi creditele acordate de Băncile pentru Locuinţe nu au şanse de a fi negociate cu băncile, a declarat, joi, Alexandru Păunescu, preşedinte al Colegiului de Coordonare al Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), într-o conferinţă de presă.

"În noiembrie sau în decembrie am făcut un comunicat pentru consumatori în care am explicat de ce anumite cereri pe care le transmit la Centru pentru Soluţionare Alternativă a Litigiilor nu pot să fie acceptate pentru bănci obiectiv vorbind. Şi aici avem cele patru mari categorii de cereri care priveau credite acordate pentru Programul guvernamental Prima Casă. E o lege specială care spune exact care sunt costurile, ce nu se poate negocia şi cam nimic nu e negociabil pentru că e un program guvernamental. Marja de negociere din partea băncii este practic inexistentă şi atunci ori înregistrăm un refuz de a intra în procedură de soluţionare efectivă, ori presupunând că o bancă ar intra în procedură de soluţionare alternativă nu prea văd ce s-ar negocia şi atunci este posibil să se soldeze întreaga procedură de soluţionare alternativă cu încheiere, adică cu o situaţie în care cele două părţi nu se înţeleg", a spus Alexandru Păunescu.

Nici în cazul solicitărilor referitoare la creditele acordate de băncile pentru locuinţe CSALB nu vede un loc negociere între consumator şi bănci pentru că este vorba de o lege specială.

A treia categorie este legată de cesiunile de creanţă. Cât timp cesiunile de creanţă s-au făcut către un cesionar instituţie financiară autorizată, reglementată de BNR, instituţia este abilitată să soluţioneze o eventuală cerere primită cu acest obiect. În cazul unui cesionar de creanţă care este instituţie financiar bancară atunci sunt depăşite atribuţiile CSALB.

"De asemenea, am înregistrat cereri privind radierea din Biroul de Credit. Aici lucrurile sunt iarăşi destul de clare. Ajungi la Biroul de credit într-o anumită situaţie. Poţi fi radiat din Biroul de Credit înainte de perioada de 4 ani de zile cât practic ai înregistrarea unei întârzieri de plată. Nu se poate radia din Biroul de Credit decât o înregistrare făcută eronat. Ceea ce se întâmplă în cazuri destul de rare. Dacă nu, indiferent de câte anunţuri s-au făcut, de câte firme specializate, să spun aşa, în radieri din biroul de credit s-ar fi anunţat că există pe piaţă, este imposibil. Există o lege", a spus Alexandru Păunescu.

El a afirmat că în 2019 au fost înregistrate la CSALB 2.117 cereri din partea consumatorilor, reprezentând o creştere cu 65% în comparaţie cu anul precedent (1.772 cereri pentru bănci şi 345 cereri pentru IFN-uri) şi de peste 4 ori mai multe faţă de anul 2017.

Dintre acestea, băncile au acceptat să intre în negociere în aproape 900 de cazuri (664 de cazuri în cadrul CSALB şi 207 de negocieri directe, după ce cazul a fost sesizat de Centru).

Suma rezultată din aceste negocieri în anul 2019 este de 1,25 milioane de euro, aproape la fel de mare cât valoarea beneficiilor din primii trei ani de activitate ai CSALB. În 18% dintre cazurile soluţionate la CSALB beneficiile acordate consumatorilor depăşesc 5.000 de euro şi au fost obţinute prin reduceri sau ştergeri integrale de sold, scăderea comisioanelor sau a dobânzilor şi/sau restituirea unor sume încasate în trecut.

Cea mai mare pondere, de 43%, o au cazurile în care beneficiile acordate sunt între 1.000 şi 5.000 de euro.

Recordul în lei înregistrat de CSALB îl reprezintă ştergerea sumei de 298.000 de lei pentru un consumator din Bucureşti. Recordul în franci elveţieni îl reprezintă ştergerea datoriei de 52.000 franci elveţieni pentru un consumator din Oradea, iar recordul în euro, ştergerea a 44.600 euro din soldul unui consumator din Maramureş.

Potrivit lui Păunescu, chiar dacă reprezintă cele mai importante reduceri din punct de vedere valoric, cazurile sociale nu însumează un procent semnificativ din numărul total de situaţii soluţionate în cadrul CSALB.

În comparaţie cu băncile, conform datelor CSALB IFN-urile nu au înţeles la fel de bine beneficiile concilierii, iar din cele 345 de cereri adresate IFN-urilor prin intermediul CSALB, 193 au fost clasate şi doar 45 şi-au găsit o rezolvare.

Dintre cererile clasate de bănci în anul 2019, aproximativ 400 de cereri au fost respinse din motive nejustificate, iar alte 310 cereri au fost clasate din motive obiective (existenţa legislaţiei speciale cu privire la Biroul de Credit sau la credite de tip Prima Casă).

Consumatorii care se adresează CSALB vor să vadă, în primul rând, că banca/IFN-ul a analizat problemele lor şi că instituţiile financiare sunt dispuse să le explice anumite detalii neclare din contract, să fie deschise şi transparente, chiar dacă unele dintre concesiile pe care acestea le fac în cadrul procedurilor de conciliere nu modifică radical termenii contractului.

Cea mai frecventă nemulţumire a consumatorilor este clasarea cererilor fără o justificare clară din partea băncii. Mulţi dintre ei nu au solicitări mari din punct de vedere valoric, dar aşteaptă ca băncile/IFN-urile să îi trateze cu atenţia cuvenită şi să comunice cu ei, prin intermediul conciliatorilor, de pe poziţii de echitate, încercând să identifice soluţii viabile problemelor lor.

CSALB recomandă consumatorilor care invocă situaţii medicale pentru chemarea băncii/IFN-ului în conciliere, să demonstreze cu documente situaţia respectivă, luând în calcul faptul că o problemă medicală nu reprezintă a priori o condiţie a acceptării cererii de către bancă.