Voicu (Berarii României): Piaţa berii e undeva la pragul critic de 15 milioane de hectolitri

La rândul său, directorul general al Asociaţiei Berarii României, Constantin Bratu, a subliniat că 2024 a fost anul în care s-a reuşit stoparea scăderii pieţei de bere din România, după creşteri succesive de accize, producătorii de bere făcând eforturi nu numai în a comercializa produsele, dar şi în a veni cu inovaţie în ceea ce priveşte sortimentele.

"2024 a fost un an, eu zic, cu un impact în ceea ce priveşte setarea de obiective pentru 2025. A fost anul în care am oprit scăderea de piaţă generată de nişte creşteri de accize succesive de aproape 40% în ultimii trei ani, o stagnare care ne poziţionează pe acest platou. 2025 va fi un an în care producătorii de bere vor lupta să fie cât mai aproape de consumator, astfel încât să ne apropiem, dacă vreţi, la media de producţie dintre 2015-2018, care a fost undeva la 16,6 milioane de hectolitri. În aprilie anul viitor o să avem bucuria să vedem dacă dorinţa noastră va fi şi îndeplinită. Suntem foarte aproape de pragul clinic. Eforturile pe care producătorii de bere le-au făcut nu sunt numai în a comercializa acest produs, dar şi în a veni cu inovaţie şi cu sortimentele", a susţinut Bratu.

Potrivit acestuia, o analiză realizată asupra diferitelor segmente de bere care au evoluat pozitiv anul trecut, arată că berea fără alcool a consemnat o creştere de 15% faţă de 2023, depăşind un prag istoric în România de 6%.

"Practic, începe să fie foarte apreciată şi consumată de români. Într-un studiu realizat acum ceva timp, aproximativ 3 din 10 români declară că beau săptămânal bere fără alcool. Mixurile de bere fără alcool cu sucuri de fructe iarăşi sunt o categorie în creştere, dovadă că gusturile şi nevoia de diversificare a portofoliului este bine primită de consumatori. 2024 a fost un an marcat de evenimente sportive. Evenimentele sportive ce au făcut? Împreună cu berea, cu care au în comun un atribut, acela de socializare, de convivialitate, cum ne place să spunem, i-au adus laolaltă (pe români - n. r.). Unde puteau să-i aducă laolaltă decât în cadrul unei terase, ceea ce a dus la o creştere a segmentului de bere la draft, dar încă suntem sub vârful pe care l-am avut în perioada de glorie", a explicat directorul general al asociaţiei.

De asemenea, doza a înregistrat o creştere cu aproximativ 9% comparativ cu anul trecut.

"Berile comercializate în ambalaje de sticlă (...) s-au situat în zona de platou, iar berea la pet a scăzut cu 4% (faţă de 2023 - n. r.). Dacă acum 10 ani berea comercializată la pet era undeva la 50 - 53% din piaţă, la nivelul anului trecut vorbim de un prag de 35%. În acest context în care s-a reuşit o stabilizare, s-a reuşit o uşoară creştere a consumului în HoReCa. Am înregistrat şi am depăşit pragul psihologic de 10% a vânzărilor de bere în sistemul on-trade. În perioada pre-covid ajunsesem către 20%. Deci, practic, mai avem de recuperat şi împreună cu cei din HoReCa poate că e bine să gândim nişte acţiuni comune, astfel încât berea să fie consumată mai mult în locaţiile lor", a adăugat Constantin Bratu.

Piaţa berii este unul dintre puţinele sectoare în care consumul de bere este acoperit în proporţie de 97% de producţia locală, ceea ce protejează industria de fluctuaţiile externe.

"Dacă analizăm harta României şi distribuţia fabricilor pe judeţe, producţia de bere susţine economiile locale în aproape trei sferturi (75%) din ţară. Berea reprezintă una dintre puţinele industrii cu o amprentă cu adevărat naţională, fiind produsă în 30 din 41 de judeţe. Producţie de bere nu se face doar la Bucureşti, Ploieşti, Timişoara, Iaşi, Braşov sau Cluj-Napoca, ci se face şi la Poiana Mărului, Mărginimea Sibiului sau Măneciu-Ungureni. La 20 de ani de Berarii României putem spune că sectorul berii din România este cu adevărat unul naţional, nu doar la nivel de consum - 97% asigurat din producţie internă - dar şi la nivel de producţie", a mai spus el.

Potrivit acestuia, tot hameiul produs în România este folosit de industria românească a berii, iar importul este doar sporadic şi ajunge undeva la 20%.

"100 la sută hameiul românesc este înglobat în fabricile de bere, importul este sporadic şi undeva la 20%. Suntem, împreună cu membrii din Asociaţia Producătorilor de Hamei, în dialog cu Ministerul Agriculturii, pentru dezvoltarea acestei culturi, dar este o cultură care are nevoie de cel puţin 3-4 ani pentru a produce, deci, investiţiile sunt foarte mari, iar investiţia în infrastructura pentru cultura de hamei, acei spalieri pe care îi vedeţi, acum câţiva ani de zile depăşea 10.000 de euro. Deci, este o investiţie care trebuie planificată din timp, dar, pe măsură ce piaţa se va dezvolta, producătorii de hamei au în producătorii de bere un client fidel", a concluzionat reprezentantul Asociaţiei.

La finalul anului 2024, în România existau 89 de fabrici de bere şi microberării, şi 85 de producători de bere, cu opt mai puţin decât în anul anterior.