Românii, printre europenii care cred cel mai puțin în creșterea rolului UE în materie de securitate (Eurobarometru)

Doar 47% dintre români au afirmat la ultimul sondaj Eurobarometru că își doresc ca Uniunea Europeană să își asume un rol mai important în protejarea lor în fața crizelor globale și a riscurilor la adresa securității, proporție cu 19 puncte procentuale mai mică decât media europeană (66%). Pe de altă parte, românii sunt mult mai puțin pesimiști decât europenii în ceea ce privește scăderea standardului de viață în următorii cinci ani, 24% față de 33%.

Întrebați despre asumarea unui rol mai important de către UE în protejarea lor, alți 26% dintre românii intervievați au spus că blocul comunitar ar trebui să joace un rol mai puțin important, față de 10% media UE, 24% au afirmat că acesta trebuie să rămână la fel (21% în UE), iar 3% au spus că nu știu, potrivit sondajului Eurobarometru dat publicității marți de Parlamentul European. România este penultima în clasamentul UE din acest punct de vedere, pe ultimul loc fiind Polonia (44%). La polul opus se află Suedia, unde 87% dintre cetățeni că UE ar trebui să își asume un rol mai important în apărarea lor, urmată de Finlanda, Olanda (84% fiecare) și respectiv Cipru (83%).

De altfel, numai 34% dintre români cred că UE va juca un rol mai important în lume în următorii ani, față de 44% la nivelul UE.

Întrebați pe ce domenii ar trebui să-și concentreze atenția UE pentru a-și consolida poziția în lume, românii au răspuns în primul rând securitate alimentară și agricultură (32%), apărare și securitate - 31 %, respectiv competitivitate, economie și industrie - 29%. La nivelul UE, apărarea și securitatea se află pe primul loc (36%), urmată de competitivitate, economie și industrie (32%) și independență energetică, resurse și infrastructuri (27%).

Românii sunt pe ultimul loc în UE când vine vorba despre dorința ca solidaritatea să crească la nivelul UE în actualul context geopolitic. Întrebați dacă statele membre UE ar trebui să fie mai unite pentru a se confrunta cu actualele provocări globale, 75% dintre români au răspuns afirmativ la această întrebare, imediat în apropierea României aflându-se Cehia (78%), Polonia și Estonia (83% fiecare), în timp ce la polul opus sunt Malta (98%), Danemarca și Luxemburg (97%) și Cipru (95%). Media UE este în acest caz nu mai mică de 89%.

Pe de altă parte, 71% dintre români sunt total de acord că UE are nevoie de mai multe mijloace pentru a răspunde actualelor provocări globale, în condițiile în care media UE este de 76%. Slovenii (61%), slovacii și cehii (63%) și respectiv estonii (64%) cred cel mai puțin că UE are nevoie de mai multe mijloace pentru a răspunde noilor provocări globale.

Întrebați care sunt subiectele pe care ar vrea să le vadă abordate cu prioritate în Parlamentul European, românii au răspuns în primul rând inflația, prețurile în creștere și costul vieții (44%), sprijinirea economiei și crearea de noi locuri de muncă (38%) și lupta împotriva sărăciei și excluziunii sociale (30%). Apărarea și securitatea UE figurează abia pe locul al șaselea, figurând în răspunsurile a 22% dintre români. La nivelul UE apărarea și securitatea blocului comunitar se află pe locul al doilea, împreună cu lupta împotriva sărăciei și excluziunii sociale (ambele 31%), în timp ce locul întâi sunt inflația, prețurile în creștere și costul vieții (43%).

În general imaginea Parlamentului European s-a deteriorat în România față de precedentul sondaj Eurobarometru din iunie-iulie 2024, deși proporția românilor care cred că imaginea legislativului comunitar este 'total pozitivă' - 47% este mai mare decât media UE (41%). Proporția celor care au o părere foarte bună despre PE a scăzut însă cu șase puncte procentuale față de precedentul sondaj, în timp ce aceia care au părere 'total negativă' față de forul comunitar a crescut cu 14 puncte procentuale, până la 25%, mai mare decât media UE (19%).

Dacă la capitolul imagine 'total pozitivă' a PE România se află pe locurile 9-10 în UE, alături de Luxemburg (ambele 47%), la cel opus, respectiv imagine 'total negativă', doar în patru țări această percepție este la fel de defavorabilă sau chiar mai defavorabilă - Austria și Belgia (25%), Franța (28%) și Cehia (30%).

Totuși, proporția românilor care cred că legislativul comunitar trebuie să joace un rol mai important este în creștere cu cinci puncte procentuale față de ultimul Eurobarometru (până la 58%), aceeași tendință ca la nivelul UE, unde creșterea este de șase puncte procentuale (62%).

Imaginea UE la modul general este 'total pozitivă' pentru 51% dintre români (locul al 16-lea în UE), și 'total negativă' pentru 13%, în condițiile în care media UE este de 50% la primul capitol și 15% la al doilea.

În ceea ce privește deteriorarea standardului de viață în următorii cinci ani, românii sunt mai optimiști decât europenii. Aproape un sfert dintre români (24%) spun că standardul lor de viață va crește în acest interval (față de 14% media UE), 49% spun că va rămâne neschimbat, iar 24% spun că se va deteriora.

Românii sunt pe locul al zecelea din punctul de vedere al optimismului în ceea ce privește menținerea sau creșterea standardului de viață, cei mai optimiști fiind italienii și polonezii, dintre care doar 11% și respectiv 12% cred că li se va deteriora nivelul de trai. La polul opus sunt francezii și germanii, dintre care 53% și respectiv 47% se declară convinși că standardul de viață le va scădea în următorii cinci ani.

Cel mai mult s-a accentuat pesimismul din punctul de vedere al standardului de viață în Estonia (+18 puncte procentuale), Germania (+15 pp), Slovenia (+15 pp), respectiv Slovacia (+13 pp), în timp ce la polul opus se află Grecia, Cipru și Luxemburg, unde a scăzut de la ultimul sondaj proporția celor care cred că standardul de viață se va deteriora.

Aproape trei sferturi dintre cetățenii UE (74%) consideră că țara lor a beneficiat de pe urma apartenenței la UE. Acesta este cel mai mare rezultat înregistrat vreodată la nivelul UE într-un sondaj Eurobarometru pentru această întrebare de când a fost adresată pentru prima dată, în 1983, informează PE într-un comunicat. La fel ca anul trecut, 70% dintre cetățenii români participanți la sondaj consideră că România a beneficiat de pe urma apartenenței la UE.

Contribuția UE la menținerea păcii și la consolidarea securității reprezintă principalul motiv pentru care calitatea de membru este considerată benefică atunci când sunt centralizate răspunsurile la nivel european (35%). Respondenții din România consideră că apartenența la UE este benefică în primul rând pentru noile oportunități de angajare (42%).

'Două treimi dintre europeni doresc ca UE să joace un rol mai important pentru asigurarea protecției lor. Acesta este un apel clar la acțiune la care vom răspunde. Europa trebuie să fie mai puternică, astfel încât cetățenii noștri să se simtă în siguranță', a declarat președinta PE, Roberta Metsola, citată în comunicat.

'Parlamentul European se va asigura că fiecare propunere prezentată în acest sens este suficient de îndrăzneață și ambițioasă pentru a corespunde nivelului serios de amenințare cu care se confruntă Europa. Europa trebuie să ia atitudine astăzi, sau riscă să fie dată la o parte mâine', a adăugat ea.

Sondajul Eurobarometru din iarna anului 2025 al Parlamentului European a fost efectuat între 9 ianuarie și 4 februarie în toate cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat față în față, interviurile video fiind utilizate în Cehia, Danemarca, Finlanda, Malta, Țările de Jos și Suedia. În total, au fost realizate 26.354 de interviuri, iar rezultatele UE sunt ponderate în funcție de dimensiunea populației din fiecare țară, mai informează comunicatul PE.