Populaţia României s-a redus cu peste 4,16 milioane de persoane, în 35 de ani (analiză)

În ceea ce priveşte România, datele centralizate de INS arată că, în perioada 1990 - 2024, peste 808.000 de persoane au emigrat definitiv din ţară, în timp ce 646.000 de persoane şi-au stabilit domiciliul în România.

"În aceste condiţii, populaţia rezidentă a României s-a redus, ca urmare a migraţiei definitive, cu 162.000 de persoane. În primul an de după Revoluţie, aproape 100.000 de persoane au părăsit definitiv ţara, însă în anii următori numărul emigranţilor definitivi s-a diminuat constant, de la un an la altul, pe parcursul următorilor patru ani. A urmat apoi o perioadă de aproape 14 ani, cuprinsă între 1997 şi 2010, în care nivelul anual al emigraţiei a fost relativ redus, cele mai multe valori situându-se sub pragul de 10.000 de persoane. Începând cu anul 2011, fluxul anual al emigranţilor definitivi a crescut de la un an la altul. În acest context, în anul 2022, numărul plecărilor definitive a depăşit pragul de 30.000 de persoane, iar în 2024, după aproape trei decenii, România a atins din nou nivelul de 50.000 de plecări definitive într-un singur an", subliniază Tudorel Andrei.

Acesta precizează, totodată, că, în perioada 2000-2011, în majoritatea anilor, soldul anual al migraţiei definitive a fost negativ. Astfel, populaţia rezidentă din anul 2011, comparativ cu cea înregistrată în anul 2000, s-a diminuat cu aproximativ 40.000 de persoane.

De asemenea, între anii 2012 şi 2022, numărul imigranţilor înregistraţi a fost semnificativ mai mare decât cel al emigranţilor definitivi, iar migraţia definitivă a înregistrat un sold pozitiv
de 183.000 de persoane.

"În anii 2023 şi 2024, România a revenit la un sold negativ al migraţiei internaţionale definitive, ceea ce a contribuit la diminuarea populaţiei rezidente cu peste 41.000 de persoane. Începând cu anul 1992, cetăţeni din diverse state şi-au stabilit domiciliul pe teritoriul României. Cu toate acestea, cea mai mare parte a imigranţilor definitivi care au ales România provine din Republica Moldova. Până în anul 2010, cele mai numeroase imigrări definitive au fost înregistrate în rândul persoanelor provenite din Republica Moldova, aproximativ 75.000 de persoane, reprezentând mai mult de jumătate din totalul imigrărilor definitive consemnate", notează specialistul.

Pentru perioada 2011 - 2022, există aproape 273.000 de persoane care şi-au stabilit domiciliul în România, reprezentând peste 60% din totalul imigranţilor definitivi.

În acelaşi timp, pe fondul războiului din Ucraina, numărul cetăţenilor proveniţi din această ţară care şi-au înregistrat domiciliul în România a fost de aproximativ 34.400 de persoane, ceea ce corespunde unei ponderi de 7,6% din totalul imigrărilor definitive consemnate în această perioadă.

La nivelul anului 2023, imigranţii din Republica Moldova au numărat aproximativ 10.200 de persoane (34,2% din totalul imigranţilor definitivi), în timp ce în 2024 numărul
acestora s-a redus la circa 7.900 de persoane, respectiv 28% din totalul persoanelor din străinătate care şi-au înregistrat domiciliul în România.

Analiza de specialitate evidenţiază faptul că, în anul 2024, numărul imigranţilor proveniţi din alte ţări decât cele tradiţionale a ajuns la aproximativ 21.800 de persoane, adică 39,7% din totalul imigraţiei definitive din acel an.

"În anii 2022 şi 2023, numărul imigranţilor înregistraţi în România s-a dublat, comparativ cu nivelul consemnat în anul 2010. Între 2010 -2014, mai mult de 90% din numărul de imigranţi au fost cetăţeni români care se reîntorceau în ţară. În anul 2023, numărul cetăţenilor români care s-au reîntors în ţară a fost de 201.800, însă, pe fondul creşterii numărului total de imigranţi la 324.000, ponderea acestora s-a redus la 67%. În perioada 1990-2002, populaţia rezidentă s-a diminuat în proporţie de 80% ca urmare a migraţiei internaţionale, în timp ce contribuţia soldului natural negativ a fost semnificativ mai redusă, de aproximativ 20%. În intervalul 2003-2009, nivelul maxim fiind atins în 2007, numărul emigrărilor a ajuns la 544.000 de persoane, iar sporul migraţiei a fost de 458.000 de persoane", susţine şeful INS.

Cât priveşte populaţia rezidentă, la 1 ianuarie 2010 aceasta a fost mai mică decât cea de la 1 ianuarie 2003 cu peste 1,33 milioane de persoane, migraţia externă contribuind cu peste 83% la reducerea populaţiei rezidente în această perioadă.

Pe acest fond, între anii 2022 - 2024, soldul pozitiv al migraţiei externe a fost de 235.000 de persoane, "compensând aproape integral sporul natural negativ de 263.000 de persoane", iar "în aceste condiţii, populaţia rezidentă a României nu a scăzut sub pragul de 19 milioane de persoane".

Pe ansamblu, într-o perioadă de 35 de ani, populaţia României s-a redus cu peste 4,16 milioane de persoane, migraţia externă având o contribuţie de 63%, iar sporul natural negativ de 37%. În plus, în intervalul 2014 - 2024, numărul copiilor născuţi în străinătate, având cel puţin un părinte român, care au fost ulterior înregistraţi în România, a fost de 364.000, echivalentul a peste 16% din totalul nou-născuţilor înregistraţi în ţară, în acest interval.

Conform rapoartelor Diviziei de Populaţie a Naţiunilor Unite, în ultimii 35 de ani, numărul emigranţilor la nivel mondial a crescut de peste două ori. Astfel, de la 154 de milioane de persoane în anul 1990, populaţia emigrantă a crescut constant, depăşind 340 de milioane în 2024. În acest context, ponderea emigranţilor în populaţia mondială a urcat de la 2,9% în 1990 la 3,7% în anul 2024, se menţionează în analiza şefului INS.