Pericolul companiilor ‘zombie’ se extinde în economie (analiză)

"Sunt firme care funcţionează în prezent, care abia se descurcă cu facturile, cu plăţile şi care sunt angrenate în special în lanţurile economice asociate consumului, de la comerţ la transporturi, servicii. Sunt considerate zombie pentru că starea lor este una extrem de fragilă, iar perspectivele economice sunt incerte", arată documentul.

Potrivit datelor statistice de la Ministerul Finanţelor şi Registrul Comerţului, citate în comunicat, dincolo de companiile zombie mai sunt alte aproape 160.000 de firme în dificultate, unele dizolvate, radiate, în insolvenţă, sau cu activitatea suspendată. Cifra reprezintă un record al ultimilor cinci ani, precizează analiştii Sierra Quadrant.

"Economia încetineşte, iar aceste probleme încep să iasă la suprafaţă tot mai mult. Sunt firme care au beneficiat în ultimii ani de perfuzii financiare, de la schemele de ajutor guvernamental, la amânări de plată, care s-au folosit excesiv de creditul comercial. Pentru multe dintre ele, pe fondul accentuării problemelor din economie, a sosit momentul bilanţului - din păcate multe dintre ele, în loc să aleagă să se restructureze, intră în blocaj financiar şi trag după ele furnizori, angajaţi şi alte firme", a afirmat Ovidiu Neacşu, partener coordonator Sierra Quadrant, citat în comunicat.

Potrivit sursei, marea majoritate a firmelor zombie supravieţuiesc, în prezent, din rulaj, din efectele creditului comercial şi din amânări la plată către furnizori. Astfel, din datele BNR, citate de companie, instrumentele de plată refuzate au crescut anul trecut atât ca valoare (+30%) cât şi ca număr (+17%) comparativ cu 2023, dar continuă să rămână sub nivelurile înregistrate înainte de pandemie.

"Din păcate, multe dintre aceste companii cu probleme nu devin vizibile decât când e prea târziu, când deja ajung în incapacitate de plată şi se blochează. De acolo încep problemele pe lanţurile comerciale, apar insolvenţele şi din păcate tot mai multe falimente", arată experţii.

În faţa acestui pericol de contagiune, antreprenorii trebuie îşi ia măsuri de prevenţie iar în primul rând ar trebui să ştie cum să le recunoască. În context, aceştia menţionează că există o gamă largă de soluţii, de credit risk management, de monitorizare a activităţii firmelor.

"Sunt câteva red flag-uri care trebuie luate în calcul când se face o analiză de risc, de la existenţa capitalurilor proprii negative la datoriile rostogolite de la an la an, fără un plan de restructurare. Alte semnale de alarmă sunt legate de lipsa investiţiilor, de dependenţa de împrumuturi, eşalonări sau măsuri guvernamentale. În esenţă, devine tot mai riscant să deschizi o legătură de business cu o companie necunoscută fără să apelezi la o analiză aprofundată privind situaţia financiară a acesteia", a explicat Ovidiu Neacşu.

Potrivit datelor statistice, inflaţia, creşterile de taxe şi scăderea vânzărilor au făcut ca numărul firmelor cu probleme să atingă un adevărat record la finalul lui 2024, de 155.207, cu 21.950 mai multe decât cu un an înainte.

Datele Registrului Comerţului, analizate de Sierra Quadrant, arată că pentru economia românească este cea mai proastă performanţă din anii de după pandemie (2020).

De asemenea, datele INS arată un avans economic de 0,8% în 2024, cel mai mai scăzut din ultimii 12 ani, exceptând anul pandemiei (2020 - 0,6%).

"Statisticile arată, totodată, că numărul firmelor dizolvate a atins, anul trecut, cel mai mare nivel de la precedenta criză economică, din 2008. Dacă în acel an, Registrul Comerţului raporta 3762 de firme dizolvate, în 2024 s-a ajuns la 46.205, mai multe cu 18% faţă de 2023. Şi numărul radierilor de firme a crescut, anul trecut, cu 16,5% (83.012), iar cel al firmelor care şi-au suspendat activitatea a avansat cu 14,5%, la 18.716 companii. În 2024 s-au deschis 7.274 de proceduri noi de insolvenţă faţă de 6.650 în 2023. Instrumentele de plată refuzate au crescut atât ca valoare (+30%), cât şi ca număr (+17%) comparativ cu 2023. Din totalul numărului de companii intrate în insolvenţă în 2024, aproximativ 37% sunt companii cu o activitate de minimum 10 ani (înfiinţate înainte de 2014). Pe ansamblu, acestea aveau datorii totale de peste 2,5 miliarde euro", se mai precizează în comunicat.

Cele mai multe firme dispărute din meniul economic sunt din comerţul cu ridicată şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor, urmate de activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, sectorul construcţiilor şi transport şi depozitare.

La nivel regional, cele mai multe firme cu probleme au fost consemnate în Bucureşti, Cluj, Constanţa, Ilfov şi Braşov.

Cu o experienţă de peste 26 de ani în mediul de business românesc, Sierra Quadrant este una dintre cele mai importante companii specializate în lucrări de administrare şi lichidare complexe, cu un ridicat grad de dificultate, caracterizate prin patrimoniu mare şi diversificat, prin multitudinea problemelor legale care trebuie soluţionate, concomitent cu procedura de insolvenţă: bilanţ de mediu, substanţe periculoase în proprietate, servituţi neclare şi litigii legate de patrimoniu etc.