Majorarea veniturilor salariaţilor după aplicarea Directivei europene se va transmite mai degrabă în inflaţie (analiză)
28 August 2024 Agerpres
Conform cercetării, rata inflaţiei îi afectează în principal pe cei cu venituri minime şi mici, motiv pentru care trebuie gândite măsuri complementare majorării salariilor în urma implementării Directivei, "pentru protejarea celor cu venituri acum ceva mai mari, dar tot mici raportate la distribuţia salariilor în economie".
Noua majorare a salariului minim brut pe economie, de la 1 ianuarie 2025, în urma aplicării directivei privind salariile minime adecvate în UE se va transmite mai degrabă în rata inflaţiei, şi nu în şomaj, având în vedere structura economiei şi a forţei de muncă din România, potrivit unei analize a Blocului Naţional Sindical (BNS).
Conform cercetării, rata inflaţiei îi afectează în principal pe cei cu venituri minime şi mici, motiv pentru care trebuie gândite măsuri complementare majorării salariilor în urma implementării Directivei, "pentru protejarea celor cu venituri acum ceva mai mari, dar tot mici raportate la distribuţia salariilor în economie".
În ceea ce priveşte posibile efecte adverse ale majorărilor salariale de la 1 ianuarie 2025, statistic, majorarea salariului minim brut pe ţară se reflectă în cel puţin unul dintre următorii trei indicatori: creşterea şomajului, scăderea profitabilităţii firmelor care au angajaţi cu salariul minim brut, majorarea preţurilor (inflaţie), arată cercetarea.
Conform cercetării, rata inflaţiei îi afectează în principal pe cei cu venituri minime şi mici, motiv pentru care trebuie gândite măsuri complementare majorării salariilor în urma implementării Directivei, "pentru protejarea celor cu venituri acum ceva mai mari, dar tot mici raportate la distribuţia salariilor în economie".
În ceea ce priveşte posibile efecte adverse ale majorărilor salariale de la 1 ianuarie 2025, statistic, majorarea salariului minim brut pe ţară se reflectă în cel puţin unul dintre următorii trei indicatori: creşterea şomajului, scăderea profitabilităţii firmelor care au angajaţi cu salariul minim brut, majorarea preţurilor (inflaţie), arată cercetarea.
"Se observă astfel că, în orizontul ultimilor 4 ani (2020-2024), rata şomajului nu este corelată cu majorările de salariu minim brut, o posibilă explicaţie fiind piaţa strânsă a forţei de muncă (dificultatea angajatorilor de a obţine personalul de care au nevoie pentru a-şi desfăşura activitatea), de unde putem trage concluzia că majorările de salariu minim brut din perioada 2020-2024 nu s-au transmis într-o majorare a ratei şomajului. Prin urmare, putem estima că noua majorare a salariului minim brut pe economie în urma aplicării Directivei se va transmite mai degrabă în rata inflaţiei, şi nu în şomaj. Or, cum rata inflaţiei îi afectează în principal pe cei cu venituri minime şi mici (ale căror venituri deşi cresc, în urma majorării ratei inflaţiei puterea de cumpărare nu urmează ritmul de creştere a veniturilor), trebuie gândite măsuri complementare majorării salariilor în urma implementării Directivei, pentru protejarea celor cu venituri acum ceva mai mari, dar tot mici raportate la distribuţia salariilor în economie", se menţionează în analiza despre "Transpunerea în România a Directivei 2041/2022 privind salariile minime adecvate", semnată de economiştii Radu Soviani şi Laura Braşoveanu.
Potrivit raportului, în aceste condiţii (translatarea în inflaţie, respectiv spirala salarii-preţuri) este necesar de gândit, pe termen mediu şi un alt instrument pentru a asigura un trai decent, nu doar adecvarea salariului minim (la condiţiile economice naţionale), pentru care Directiva este un prim pas, spre exemplu, tranziţia dinspre "salariu minim garantat în plată'' spre "salariu de trai'' (eng. living wage).
"Un "salariu de trai'' ar trebui să aibă un nivel care să ofere un standard decent pentru un salariat şi familia sa. Asta înseamnă că trebuie să fie suficient pentru a acoperi nevoile de bază (hrană, apă, adăpost, haine, transport) şi să includă şi un venit discreţionar, care să permită şi oamenilor cu cele mai mici salarii să economisească pentru evenimente neprevăzute", susţin economiştii.
Cercetarea arată că principala vulnerabilitate care poate fi identificată în urma aplicării Directivei este amplificarea unei spirale salarii-preţ (o bună parte din salariaţi vor avea salarii mai mari, iar angajatorii lor vor încerca să translateze în preţurile bunurilor şi serviciilor oferite aceste majorări, rezultând preţuri chiar şi mai mari).
"O astfel de vulnerabilitate poate fi limitată prin utilizarea unui mix eficient de politici economice, astfel încât, celelalte politici din mix (politica monetară, politica fiscală şi de venituri, politica ajustării structurale) să compenseze acest risc", se mai precizează în raport.
România a ales, prin transpunere Directivei, o valoare de referinţă "orientativă'' de 50% din câştigul salarial mediu brut (şi nu median), în linie cu ceea ce observăm în prezenta cercetare că au făcut statele cu salarii mici.
Ca salariu minim nominal, România s-a aflat permanent între cele 25% state cu cele mai mici salarii minime dintre cele 22 de state ale Uniunii care au reglementat un salariu minim. Până în iunie 2024, doar Bulgaria avea un salariu minim mai mic, iar de la 1 iulie 2024, odată cu majorarea la 3.700 de lei, salarii minime mai mici decât în România sunt în Bulgaria, Ungaria şi Letonia, aşa cum arată cercetarea.
Guvernul a aprobat, în iunie, Legea privind stabilirea salariilor minime europene, prin care se asigură transpunerea în legislaţia naţională a Directivei (UE) 2022/2041 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană.
Salariul minim european este prevăzut, de asemenea, şi în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Jalonul 392, potrivit căruia salariul minim brut pe ţară garantat în plată se va stabili în baza unui mecanism obiectiv, bazat pe o formulă clară, în consultare cu partenerii sociali.
Salariul minim brut pe ţară garantat în plată va fi actualizat anual, în funcţie de puterea de cumpărare, nivelul general al salariilor şi distribuţia acestora, rata de creştere a salariilor şi productivitatea muncii la nivel naţional. Adecvarea acestui venit minim presupune ca salariul să nu fie mai mic de 50% din câştigul salarial mediu brut. În plus, proiectul de lege presupune întărirea rolului pe care îl au sindicatele şi patronatele.
De asemenea, se prevede că Directiva (UE) 2022/2041 se va aplica tuturor categoriilor de salariaţi, indiferent dacă aceştia îşi desfăşoară activitatea în baza unui raport de muncă, raport de muncă cu caracter special (contract de mandat, contract de management, contract de activitate sportivă etc.) sau raport de serviciu.
Proiectul de act normativ mai prevede adoptarea unui plan de acţiune pentru promovarea negocierilor colective, pentru creşterea accesului salariaţilor la drepturi salariale negociate colectiv şi la o acoperire a protecţiei prin contracte colective de muncă sau acorduri colective de muncă.
Se prevede, de asemenea, sancţionarea nerespectării dispoziţiilor privind garantarea în plată a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, stabilit prin act normativ sau a nivelului salarial minim stabilit prin contractul colectiv de muncă aplicabil, cu amendă de la 3.000 de lei la 5.000 de lei pentru fiecare persoană căreia nu i s-a garantat în plată salariul minim brut.
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
| Articol 4151 / 21597 | Următorul articol |
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |
BREAKING NEWS
ESENTIAL
LegiTeam: Reff & Associates is looking for a 3 - 6 years Attorney at Law | Dispute Resolution
Popescu & Asociații accelerează creșterea practicii de Healthcare, Pharma & Life Sciences până la 25% din economia firmei, pe fondul unui portofoliu complex de mandate și al efervescenței legislative din sectorul farmaceutic | De vorbă cu Dana Bivol (Partener) despre modul în care lucrează echipa, proiectele importante și provocările convergente din Sănătate în această perioadă
Ghid pentru clienții sofisticați | Cine domină arbitrajul comercial din România: avocații și firmele recunoscute de Chambers, Legal 500, GAR 100 și Lexology. Dr. Cosmin Vasile se detașează ca „the leading star” pe piața locală, fiind descris de ghidurile internaționale drept cel mai complet avocat de Dispute Resolution din România. ZRVP, TZA, NNDKP, Filip & Company și PNSA au cele mai solide practici locale de arbitraj și ar trebui să fie primele alegeri ale firmelor care caută sprijin în dispute guvernamentale și corporative
Ghid pentru clienții sofisticați | Cum arată, în 2026, ierarhia firmelor internaționale de avocatură din România, creionată de Chambers Europe și Legal 500: CMS se detașează ca lider prin amploarea și diversitatea platformei sale, iar Clifford Chance își conservă profilul de firmă de referință în domeniul finanțărilor. Mai jos în clasament, dar pe podium, DLA Piper Dinu și Dentons își confirmă forța în câteva arii de practică, iar Eversheds are o prezență modestă
Legiteam | GNP Guia Naghi and Partners is looking for a talented lawyer (Corporate & M&A)
Un nou front juridic la Washington | Forty Management AG acționează România în judecată la ICSID. Schoenherr (Viena) și Daniel F. Visoiu sunt alături de reclamanți în acest arbitraj în care România este reprezentată printr-o structură instituțională complexă, care include și Banca Națională a României, într-o notă ce sugerează implicații financiare sau monetare deosebite
INTERVIU - De vorbă cu Ana-Maria Andronic, fondatoarea Andronic and Partners, despre parcursul echipei care a ales să facă lucrurile diferit față de modelul tradițional de „Big Law”, mizând pe agilitate și profunzime profesională: ”Țelul meu, ca profesionist și manager, este să creez echipe cât mai independente și autonome; încurajez idei contrare și noi, sunt alături de colegi ori de câte ori au nevoie de mine sau simt că pot fi o valoare adaugată într-un proiect” | Mandatele cross-border și tranzactiile complexe au adus firma pe radarul ghidurilor juridice internaționale
Studiu LSEG Data & Analytics Q1 2026 | Piața globală de M&A a crescut cu 27% în primul trimestru, cu un avans spectaculos în Europa, unde a atins maximul ultimilor opt ani. CMS și DLA Piper continuă să stralucească în topul global al consultanților juridici, Clifford Chance și Schoenherr rămân active în clasamentele continentale, iar în Top 20 Europa de Est sunt vizibile doar două firme cu birou la București
Filip & Company a asistat Raiffeisen Bank România în acordarea unei finanțări către Booster Capital în vederea achiziției Servicii Publice S.A. | Echipa, coordonată de Alexandra Manciulea (partener)
KPMG Legal câștigă definitiv un litigiu de muncă în favoarea unui important jucător din industria IT. Ce avocați au fost în echipa de proiect
Cumpănașu și Asociații a asistat vânzătorii în tranzacția prin care Nordexim MV International SRL a fost preluată de către Vidya Herbs Private Limited (India) | Mirela Metea (Partener) a coordonat proiectul
Clifford Chance Badea a asistat Vista Bank la debutul ca emitent de obligațiuni pe Bursa de Valori București. Partener Mădălina Postolache (Rachieru), Nicolae Grasu (Senior Associate) și Cosmin Mitrică (Associate) au asistat instituția financiară pe tot parcursul procesului
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...









RSS





