Industria grea cere UE să domolească creşterea preţurilor la energie

 

De la începutul anului şi până în prezent, preţurile la gaze în Europa au crescut cu peste 600%, după ce Rusia a limitat livrările tocmai într-un moment în care economiile europene ieşeau din pandemie. Preţul gazelor naturale în Europa a atins marţi un nou nivel record, stimulat de cererea din sezonul de iarnă, dar şi de tensiunile geopolitice dintre principalul furnizor al Europei, Rusia, şi clienţii săi.

 

La hub-ul de gaze TTF din Olanda, preţul european de referinţă a ajuns în jurul orei 10:20 GMT la nivelul record de 162,775 euro pentru un Megawatt-oră, adică o creştere de peste 10% comparativ cu preţul înregistrat luni seara, şi peste precedentul record stabilit în data de 6 octombrie. Aceste preţuri sunt de şapte ori mai mari decât cele înregistrate la începutul anului şi au determinat unele industrii să-şi reducă producţia.

 

"O perioadă prelungită în care preţurile la energie sunt insuportabil de ridicate ar putea duce la pierderi severe, relocarea unor companii europene şi o creştere a relocării emisiilor de dioxid de carbon. Sunt necesare acţiuni urgente la nivel UE pentru a ajuta firmele afectate să depăşească această situaţie şi să continue să investească în tranziţia energetică din Europa", susţine un grup de asociaţii din industria europeană, printre care Cembureau, Eurometaux, Eurofer şi Fertilizers Europe.

 

Relocări ale emisiilor de dioxid de carbon vor apărea dacă firmele părăsesc Europa pentru a evita să plătească pentru emisiile lor via piaţa carbonului din UE. Preţurile permiselor de carbon au crescut de peste două ori anul acesta, iar grupurile din industrie cer reformarea pieţei.

 

În condiţiile în care preţurile la energie doboară record după record, cel mai mare producător european de aluminiu, firma Dunkerque Industries France, a redus producţia în ultimele două săptâmâni. De asemenea, firma Nyrstar va opri producţia de zinc în Franţa la începutul lunii ianuarie, iar producătorul român de îngrăşăminte Azomureş a oprit temporar activitatea.

 

Aluminiul este unul dintre metalele industriale cu cel mai mare consum de energie, iar creşterea cu aproximativ 500% a preţurilor la electricitate a forţat Aluminium Dunkerque să reducă producţia cu aproape 3%, a declarat reprezentantul sindical Laurent Geeraert. Potrivit acestuia, combinatul din Franţa a pierdut aproximativ 20 de milioane de euro de la începutul lunii noiembrie şi până acum şi noi reduceri de producţie ar putea fi necesare dacă preţurile la electricitate vor rămâne la un nivel ridicat.

 

Producătorul român de aluminiu Alro spune şi el că preţurile actuale sunt nesustenabile, în timp ce în Muntenegru, producătorului de aluminiu KAP ar putea să îi fie întreruptă aprovizionarea cu electricitate la finele anului dacă nu acceptă să plătească furnizorului un preţ semnificativ mai mare pentru anul următor, susţine media locală.

 

Însă există riscuri şi la adresa lanţului de aprovizionare cu alimente. Azomureş, cel mai mare producător de îngrăşăminte din România, şi o divizie a grupului elveţian Ameropa AG, a anunţat că a început să închidă facilităţile de producţie, iar fermierii nu vor putea să îşi permită preţurile atât de mari. În Norvegia, firma Yara International, care a redus producţia încă de la începutul anului, a anunţat că va continua să monitorizeze situaţia şi va reduce producţia dacă va fi necesar.

 

"Asta o să ne afecteze în cele din urmă, în termeni de cost al alimentelor şi nu va avea un impact numai asupra Europei, va avea un impact în multe ţări", a declarat Anne-Sophie Corbeau, cercetător la universitatea Columbia.

 

Premierul italian Mario Draghi a apreciat că majorarea preţurilor la energie "necesită acţiuni urgente". 20 din cele 27 de state membre UE au adoptat măsuri pentru a reduce impactul asupra consumatorilor şi gospodăriilor vulnerabile.

 

"Comisia Europeană lucrează la acest lucru dar trebuie să lucrăm şi la nivel naţional şi să sprijinim familiile şi afacerile", a declarat Mario Draghi.

 

Însă, în cazul combinatelor de aluminiu se prefigurează o criză existenţială. Costurile cu închiderea şi repornirea acestor facilităţi sunt mari. Preţurile la aluminiu au crescut cu peste 40% în acest an şi cererea în Europa este în creştere, dar profitabilitatea producătorilor este erodată de preţurile mari la energie. În Franţa este nevoie de electricitate care costă aproximativ 11.000 de dolari pentru a produce o tonă de aluminiu, care se vinde pentru aproximativ 2.800 de dolari.

 

"Vedem o criză existenţială în industria europeană a aluminiului şi în alte industrii producătoare de metale care au un consum intensiv de electricitate. Nu poţi pur şi simplu să apeşi pe un buton", a spus Mark Hansen, director general la traderul de metale Concord Resources Ltd.

 

Deşi combinatele de aluminiu din Europa sunt responsabile doar pentru o mică parte din producţia globală, ele asigură mai multe mii de locuri de muncă şi sunt o sursă importantă de venituri din taxe. Reducerea producţiei locale ar putea forţa regiunea să se bazeze pe importuri din ţările care deseori folosesc combustibili fosili pentru a produce electricitate, spune Mark Hansen. Aceasta ar putea crea obstacole noi probleme pentru producători precum constructori auto şi companii aeriene, dacă UE va impune o taxă pentru produsele care generează emisii.