Fitch: Reducerea deficitului şi stabilizarea datoriei sunt esenţiale pentru ratingul suveran al României

Victoria lui Nicuşor Dan a redus pe termen scurt riscurile provocate de o perioadă prelungită de incertitudine politică sporită, potenţial însoţită de turbulenţe pe pieţele financiare. Dar rămâne de văzut dacă se va îmbunătăţi eficacitatea politicilor, ţinând cont de fragmentarea legislativului şi sporirea polarizării sociale, subliniată de alegerile prezidenţiale.

Evoluţiile din acest an sunt în linii mari în concordanţă cu opinia Fitch din 21 februarie (când a fost confirmat ratingul României la "BBB minus"/perspectivă negativă) potrivit căreia incertitudinea politică rămâne ridicată cel puţin până la reluarea alegerilor prezidenţiale după anularea de anul trecut, iar extinderea ciclului electoral va amâna măsurile suplimentare de consolidare fiscală cel puţin până în semestrul doi din 2025.

Noul preşedinte şi potenţialele partide de coaliţie au recunoscut amploarea provocărilor fiscale. Conform informaţiilor din presă, convenirea asupra planurilor de consolidare este o prioritate urgentă în cadrul negocierilor lor de coaliţie, iar Nicuşor Dan a afirmat că o ţintă realistă de deficit pentru acest an este de 7,5% din PIB. Planul fiscal-structural pe termen mediu pe şapte ani al României, convenit cu UE, are ca obiectiv un deficit de 7% din PIB în 2025.

Anul trecut, deficitul general guvernamental al României s-a adâncit la 9,3% din PIB, de la 6,6% din PIB în 2023, conform datelor finale. Creşterea de la estimarea iniţială de 8,7% din PIB a contribuit la majorarea datoriei 54,8% din PIB în 2024, de la 48,9% din PIB în 2023.

În primele patru luni din acest an deficitul bugetar s-a situat la 56 miliarde lei (2,95% din PIB-ul proiectat pentru 2025), similar cu 57 miliarde lei în perioada similară din 2024.

Comisia Europeană previzionează un deficit de 8,6% din PIB în 2025, dacă nu sunt modificate politicile actuale. De asemenea, Comisia presupune o creştere a PIB de 1,4%, în conformitate cu propriile previziuni ale Fitch. Cu toate acestea, datele economice de până acum - în special lipsa creşterii PIB-ului în ritm trimestrial în primul trimestru din 2025 - sugerează riscuri pentru această prognoză, scoţând în evidenţă compromisurile politice implicate în reducerea deficitului.

Deşi Guvernul precedent a adoptat la finalul anului trecut unele măsuri fiscale, inclusiv îngheţarea salariilor şi a pensiilor, rezultatele sub aşteptări din 2024 indică că ar fi necesară o ajustare mai mare decât cea planificată în cadrul programului pe termen mediu, pentru a atinge obiectivul de deficit de 7,5% din PIB. Măsurile de consolidare fiscală care vor rezulta dintr-un acord de coaliţie vor oferi o primă oportunitate de a evalua detaliat modul şi ritmul cu care următorul Guvern intenţionează să reducă deficitul în 2025 şi în 2026.

Intrările de fonduri europene rămân importante ca stimulent direct pentru creşterea pe termen scurt şi îmbunătăţirea potenţialului de creştere. O preşedinţie pro-UE şi formarea unui Guvern pro-UE durabil ar sprijini intrările de fonduri, dar îndeplinirea cerinţelor de condiţionalitate s-ar putea dovedi dificilă dacă nu se îmbunătăţeşte contextul politic al elaborării şi punerii în aplicare a politicilor. Comisia nu a impus sancţiuni financiare României în Pachetul de primăvară anunţat în 4 iunie, în pofida deficitului ridicat din 2024, dar acestea rămân posibile.

Următoarea revizuire a ratingului suveran al României de către Fitch este planificată în 15 august. Evaluarea agenţiei privind impactul probabil al planurilor de consolidare ale viitorului Guvern va fi încorporată în previziunile fiscale actualizate, alături de orice alte modificări al proiecţiilor privind PIB-ul şi alte previziuni macroeconomice.