Emisii majore de metan persistă în infrastructura de petrol şi gaze a României (organizaţii)

La 39 de sonde de petrol şi gaze - 75% din cele inspectate - au fost identificate emisii fugitive (scurgeri) provenite din valve, manometre şi alte componente ale capetelor de sondă, menţionează sursa citată.

"Toate cele 22 de facilităţi de colectare, procesare şi stocare investigate emiteau metan, inclusiv prin capace de acces deschise şi valve de siguranţă. La patru dintre acestea au fost documentate evenimente majore de ventilaţie din coşuri. Toate cele patru staţii de compresoare inspectate prezentau ventilare semnificativă din supape de siguranţă. La trei dintre ele au fost documentate defecţiuni ale echipamentelor cauzate de compresoare slab etanşate şi conducte cu scurgeri. Dovezi vizuale au fost colectate la sonde abandonate şi active, facilităţi de procesare, rezervoare de stocare şi staţii de compresoare. Imaginile au fost înregistrate de Theophile Humann-Guilleminot, termograf certificat ITEMA Nivel 1, folosind o cameră FLIR GF320, un instrument standard în industrie, calibrat pentru a detecta hidrocarburi, în special metan", se menţionează într-un comunicat al organizaţiilor de mediu.

Începând cu 2021, CATF şi 2 Celsius au efectuat 185 de vizite în peste 250 de locaţii, documentând 444 de surse individuale de emisii de metan, atât intenţionate cât şi fugitive. Dintre acestea, 112 surse au fost înregistrate doar în 2025.

"Deşi cercetările anterioare în România au expus emisii fugitive severe din conducte şi echipamente deteriorate, precum şi ventilaţie de rutină din utilaje învechite, vizitele recente au evidenţiat îmbunătăţiri semnificative în unele locaţii vizitate de-a lungul anilor de CATF. În multe cazuri, emisiile rămase provin din practici operaţionale necorespunzătoare, cum ar fi lăsarea deschisă a capacelor de acces ("thief hatches") de pe rezervoarele de stocare şi separatoare, permiţând astfel scăpări de metan", se mai precizează în document.

Aceste îmbunătăţiri sugerează că Regulamentul UE privind Metanul începe deja să aibă un impact pozitiv, subliniind necesitatea unei implementări consecvente şi a unei tranziţii graduale şi bine gestionate la nivel operaţional, în locul unor schimbări bruşte determinate de incertitudinea legislativă, menţionează sursa citată.

"Deşi texte preliminare circulă încă din iulie 2025, România nu a adoptat încă ordonanţa de urgenţă necesară pentru a desemna autorităţile competente şi a stabili sancţiunile prevăzute de Regulament. În lipsa acestui cadru legal, operatorii au atins deja câteva repere iniţiale, inclusiv pregătirea programelor de Detectare şi Reparare a Scurgerilor (LDAR) până la 5 mai 2025, şi transmiterea primelor rapoarte anuale privind emisiile de metan la nivel de sursă până la 5 august 2025", se mai precizează în comunicat.

Totuşi, sistemul propus de sancţionare rămâne inadecvat - lipsindu-i un efect de descurajare clar, sancţiuni cumulative sau amenzi zilnice semnificative - ceea ce ridică îngrijorări că aplicarea va rămâne în mare parte simbolică, consideră organizaţiile de profil. Deşi Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a început să elaboreze liste cu sonde inactive şi abandonate, implementarea efectivă depinde de adoptarea rapidă a unei ordonanţe mai ferme. Până atunci, cu un sector privat care înaintează şi un stat care rămâne în urmă, persistă incertitudinea privind aplicarea legii, responsabilitatea şi capacitatea României de a implementa integral Regulamentul, susţin acestea.

"Poluarea cu metan rămâne răspândită în România, aşa cum a documentat campania noastră, cu emisii semnificative în toate etapele producţiei, stocării şi transportului de petrol şi gaze. Din fericire, avem acum atât cadrul legal, cât şi instrumentele necesare pentru a aborda această problemă şi a trage operatorii la răspundere. Regulamentul european privind metanul începe deja să dea rezultate. Acum este momentul să-l implementăm pe deplin, nu să-l slăbim", a afirmat Theophile Humann-Guilleminot, manager senior Campanie Prevenirea Poluării cu Metan, Clean Air Task Force, citat în comunicat.

La rândul său, Mihai Stoica, director executiv 2Celsius, a subliniat că operatorii au arătat deja că repararea scurgerilor şi modernizarea echipamentelor sunt posibile şi accesibile.

"Nu este o muncă uşoară, dar este ceea ce trebuie făcut - pentru climă, dar şi pentru muncitori şi pentru comunităţile din apropiere, expuse de ani sau decenii la aer toxic din cauza scurgerilor ignorate. Problema a fost mult prea mult timp trecută cu vederea. Slăbirea regulilor acum ar însemna doar răsplătirea celor care au ales inacţiunea în locul responsabilităţii", a precizat Stoica.

Pe de altă parte, Julia Solana, director Program Metan, Center for Climate Crime Analysis, a menţionat că emisiile observate la faţa locului confirmă ceea ce sateliţii documentează la nivel global şi anume că "poluarea cu metan este o criză globală care necesită acţiuni urgente".

"Având la dispoziţie soluţii dovedite şi o mobilizare tot mai mare, Europa ar trebui să întărească regulile privind metanul, nu să le slăbească", a subliniat Julia Solana.

Reprezentanţii organizaţiilor susţin că această investigaţie are loc în contextul unor apeluri tot mai puternice pentru păstrarea integrităţii Regulamentului UE privind Metanul şi pentru rezistenţa în faţa propunerilor recente de modificare sau "simplificare" a măsurilor de conformare, care ar putea duce la slăbirea, nu la îmbunătăţirea sa.

Recent, 42 de investitori, reprezentând active în valoare de 4,5 trilioane de euro, au cerut UE să implementeze pe deplin Regulamentul privind Metanul.

Metanul are un potenţial de încălzire de 80 de ori mai mare decât CO2 pe o perioadă de 20 de ani şi este extrem de inflamabil. Este adesea co-emis cu gaze toxice precum benzenul, hexanul şi hidrogenul sulfurat, prezentând riscuri suplimentare pentru sănătatea lucrătorilor şi a comunităţilor din apropiere.

Clean Air Task Force (CATF) este o organizaţie non-profit globală care lucrează pentru a proteja împotriva celor mai grave efecte ale schimbărilor climatice, prin accelerarea dezvoltării şi implementării rapide a energiei cu emisii scăzute de carbon şi a altor tehnologii care protejează clima.

Asociaţia 2Celsius este o organizaţie românească de cercetare şi advocacy în domeniul mediului, axată pe schimbările climatice şi durabilitate în Europa Centrală şi de Est.

Center for Climate Crime Analysis (CCCA) este o organizaţie non-profit creată pentru a sprijini şi a extinde acţiunile climatice la nivel global.