Curtea de Conturi semnalează necesitatea reproiectării Sistemului naţional de adăpostire a populaţiei în caz de conflict armat

Recomandările au fost formulate cu prilejul unui audit al performanţei privind situaţia adăposturilor de protecţie civilă, desfăşurat pe parcursul anului trecut şi care a vizat perioada 2021-2023. Misiunea de audit a evaluat măsura în care: managementul activităţii de adăpostire în caz de conflict armat a fost eficient; adăposturile de protecţie civilă sunt funcţionale şi pot fi utilizate în situaţie de conflict armat; adăposturile de protecţie civilă care compun Sistemul naţional de adăpostire sunt suficiente pentru adăpostirea populaţiei în caz de conflict armat.

Instituţia menţionează că au fost colectate date de la entităţi ale administraţiei publice centrale, locale şi din mediul universitar.

Potrivit Curţii de Conturi, adăpostirea, ca parte componentă a protecţiei civile în România, este insuficient reglementată, iar legislaţia existentă trebuie adaptată contextului actual, menţionează auditorii. Nu a fost definit riscul de conflict armat, asociat cu adăpostirea populaţiei şi nu a fost stabilită o autoritate cu rol principal pentru activitatea de pregătire a adăpostirii populaţiei în astfel de situaţii excepţionale. În prezent nu se cunoaşte numărul total al adăposturilor de protecţie civilă şi al adăposturilor simple care se pot amenaja în astfel de situaţii, întrucât cele mai multe autorităţi publice locale nu au inventariat spaţiile de adăpostire.

Reglementările privind activitatea de adăpostire a populaţiei în caz de conflict armat şi dotarea majorităţii adăposturilor de protecţie civilă şi a punctelor de comandă sunt rămase la nivelul anilor '70. Întrucât nu au existat situaţii de conflict armat pe teritoriul României, adăposturile nu au fost utilizate în scopul pentru care au fost construite. În prezent, multe dintre acestea sunt insalubre, impracticabile sau transformate de proprietari în depozite, în timp ce altele au suferit modificări, astfel încât spaţiile respective nu mai corespund normativelor de adăpostire.

În România, capacitatea de adăpostire a populaţiei în caz de atac aerian este de 3,21% (611.922 persoane) în adăposturi special construite, respectiv de 5,19% (989.507 persoane), dacă luăm în considerare şi alte spaţii de adăpostire identificate (spaţii de la metrou, parcări, pasaje şi galerii subterane, tuneluri etc.), raportat la totalul populaţiei rezidente (19.053.815 persoane). Din totalul de 5072 de adăposturi de protecţie civilă, publice şi private, 2543 sunt neoperaţionale (50,14%). Fondul de adăpostire este vechi, 73% din adăposturi, respectiv 3711, sunt construite înainte de anul 1990.

Instituţia de control abilitată pentru verificarea respectării normelor şi instrucţiunilor privind adăposturile de protecţie civilă din România este Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU). Inspectoratul este abilitat să verifice atât fondul de adăpostire existent, cât şi adăposturile care se construiesc, în baza avizelor aprobate şi a autorizaţiilor de construcţie emise.

Potrivit raportului de audit, reprezentanţii ISU au remarcat, cu prilejul controalelor desfăşurate, că aplicarea amenzilor pentru deficienţele constatate nu constituie un instrument coercitiv destul de puternic pentru ca dezvoltatorii imobiliari care au în sarcină construcţia de noi adăposturi să respecte în totalitate legislaţia şi să solicite la recepţia finală a lucrării şi autorizarea pentru construcţia adăpostului de protecţie civilă, aşa cum a fost prevăzut în documentaţia tehnică şi în avizul acordat iniţial.

Raportul de audit al performanţei "Adăposturile de protecţie civilă între realitate şi necesitate" poate fi accesat pe site-ul instituţiei.