Conflictul din Iran perturbă eforturile de reducere a inflaţiei (analiză)

Însă, chiar dacă o ţară nu cumpără petrol care trece prin această strâmtoare, petrolul este o marfă globală. "Dacă 20% din ţiţeiul mondial ar dispărea, Asia ar începe să concureze acerb cu Europa pentru a pune mâna pe barilii libieni sau norvegieni, provocând o creştere bruscă a preţurilor la nivel global. Nu este vorba despre "nave care nu ajung", ci de o licitaţie globală care riscă să devină brusc mai scumpă", precizează sursa citată.

Distribuitorii nu îşi stabilesc preţurile pe baza sumei pe care au plătit-o pentru petrolul deja existent în rezervoarele lor (achiziţionat cu luni înainte de explozia preţurilor, când ţiţeiul Brent se tranzacţiona la un nivel mult mai scăzut), ci pe baza costului pe care îl vor suporta pentru a cumpăra următorul transport. Dacă preţul ţiţeiului Brent pentru mai 2026 creşte vertiginos, preţul la pompă se ajustează instantaneu pentru a asigura companiei fluxul de numerar necesar pentru achiziţiile viitoare, se mai arată în analiza menţionată.

"Nu în ultimul rând, există un efect asimetric, efectul "Rocket and Feather" (rachetă şi pană), legat de elasticitatea preţurilor. Preţurile combustibililor reacţionează ca nişte rachete la ştirile negative - am văzut creşterea imediată când a început conflictul din Iran - şi ca nişte pene care cad încet în urma ştirilor pozitive. În timp ce companiile din sectorul petrolier şi cel al gazelor naturale se bucură de actuala situaţie a preţurilor, evoluţia acestora este mai degrabă un coşmar pentru băncile centrale. Riscul de stagflaţie este în creştere. Preţurile mai mari la energie ar putea declanşa inflaţia, încetinind în acelaşi timp creşterea economică. Pentru România, care are deja cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană, această situaţie este şi mai problematică, deoarece ţara se confruntă şi cu necesitatea de a-şi reduce deficitul bugetar", subliniază Maioreanu.

În context, acesta a explicat că pieţele îşi ajustează rapid aşteptările. În SUA, investitorii se aşteaptă acum ca ratele dobânzilor să fie reduse mai târziu şi mai puţin agresiv. În prezent, se estimează o singură reducere a ratei dobânzii pentru 2026, în decembrie, în timp ce săptămâna trecută nu era prevăzută niciuna. În această săptămână, atât Rezerva Federală, cât şi Banca Centrală Europeană îşi vor anunţa cele mai recente decizii privind rata dobânzii. E probabil ca ambele bănci centrale să menţină ratele neschimbate.

"Ca urmare a preţurilor ridicate ale petrolului, tonul bancherilor centrali se va schimba probabil, devenind mai agresiv în menţinerea sau promovarea unor rate ale dobânzii mai ridicate. Pentru România, aceasta nu va fi o noutate, întrucât inflaţia ridicată şi persistentă va determina, cel mai probabil, o pauză a BNR în reducerea dobânzii cheie", a mai susţinut analistul.

Conform celui mai recent sondaj eToro Retail Investor Beat, din decembrie 2025, principalele riscuri pe care investitorii le vedeau în acest an pentru portofoliile lor erau o recesiune a economiei globale, inflaţia, o recesiune a economiei locale şi perspectivele unui conflict internaţional, iar în prezent aceste riscuri încep să se materializeze.

"Investitorii trec în prezent de la o ştire la alta, încercând să evalueze situaţia din Orientul Mijlociu. Creşterea preţurilor petrolului schimbă tabloul inflaţiei şi perturbă naraţiunea politicii monetare din ultimele luni. Nu este clar cum şi când se va încheia acest conflict din Golf. Durata şocului petrolier va fi crucială pentru economiile globale. O creştere pe termen scurt a preţurilor petrolului poate fi, de obicei, absorbită. O criză energetică prelungită ar fi mult mai problematică. Dacă preţurile se menţin peste 100 de dolari pe baril timp de câteva luni, presiunea asupra inflaţiei şi creşterii economice ar creşte probabil semnificativ. Cu toate acestea, orice semnal că acest conflict se apropie de sfârşit va avea un impact imediat asupra preţurilor materiilor prime şi asupra pieţelor financiare, deşi reluarea traficului de petrol prin Strâmtoarea Ormuz nu va duce imediat la o normalizare a situaţiei aprovizionării cu petrol", precizează sursa citată.

eToro a fost fondată în 2007 iar în prezent are peste 40 de milioane de utilizatori înregistraţi în 75 de ţări.