CFA România: Indicatorul de Încredere Macroeconomică a scăzut în luna ianuarie 2024

Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a scăzut în luna ianuarie cu 5,5 puncte, până la valoarea de 52,1 puncte, pe fondul scăderii în principal a componentei de anticipaţii a indicatorului.

"Uitându-ne la sondajul privind riscurile în următorii doi ani, probabil riscul geopolitic în ţările din Europa Centrală şi de Est nu este corect evaluat de către pieţe, putându-se întâmpla corecţii în funcţie de evoluţia războiului din Ucraina. De asemenea, în cazul României, incertitudinea fiscală ridicată, precum şi anticipaţiile de majorare a fiscalităţii în condiţiile unui deficit bugetar ridicat, va avea impact negativ asupra încrederii în economie în următoarele 12 luni", a declarat Adrian Codîrlaşu, vicepreşedintele Asociaţiei CFA România.

Potrivit unui comunicat al CFA România, remis marţi, rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (februarie 2025) a scăzut faţă de exerciţiul anterior şi s-a situat la valoarea medie de 5,57%, cea mai mică valoare din ultimele 20 de luni. Însă, doar 65% dintre participanţi anticipează o reducere a ratei inflaţiei în următoarele 12 luni.

În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, în jur de 70% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar restul o stagnare. Astfel valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0030 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului anticipat este 5,0416 lei pentru un euro.

"În exerciţiul din ianuarie au fost introduse şi întrebări cu privire la intensitatea de manifestare a mai multor riscuri: economice, geopolitice, precum şi climatice care pot afecta România. Conform răspunsurilor participanţilor: principalele riscuri anticipate pentru următorii doi ani provin din afară economiei şi anume riscul de conflicte armate între state şi riscul de dezinformare. Acestea sunt urmate de riscul de atacuri cibernetice. Pe al doilea loc sunt plasate riscurile economice, iar dintre acestea se remarcă riscul de declin economic, riscul de nesustenabilitate a datoriei publice, urmat de riscul de inflaţie. Riscurile climatice sunt plasate pe ultimul loc în ceea ce priveşte intensitatea. Dintre acestea se remarcă riscul de climă extremă precum şi poluarea", se arată în comunicat.

Sondajul este realizat lunar de Asociaţia CFA România, de 12 ani, şi reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizaţia doreşte să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an. Sondajul este realizat în ultima săptămâna a fiecărei luni, iar participanţii sunt membri ai Asociaţiei CFA România şi candidaţii pentru nivelurile II şi III ale examenului CFA.

Indicatorul de Încredere Macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economia românească) şi este calculat pe baza a 6 întrebări cu privire la: condiţiile curente - referitoare la mediul de afaceri şi piaţă muncii; anticipaţiile pentru un orizont de timp de un an pentru: mediul de afaceri, piaţă muncii, evoluţia venitului personal la nivel de economie şi evoluţia averii personale la nivel de economie.

Pe lângă întrebările necesare pentru calculul Indicatorului de Încredere Macroeconomică, sondajul evaluează şi anticipaţiile, tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rata inflaţiei, ratele de dobânda, cursul de schimb EUR/RON, indicele bursier BET şi condiţiile macroeconomice globale.

Asociaţia CFA România este organizaţia profesioniştilor în investiţii din România, deţinători ai titlului Chartered Financial Analyst (CFA), calificare administrată de CFA Institute (USA).

În prezent, Asociaţia CFA România are peste 250 de membri, deţinători ai titlului de Chartered Financial Analyst (CFA). Comunitatea CFA mai cuprinde şi aproximativ 100 de candidaţi la unul din nivelurile de examinare. Profesioniştii care sunt membri ai Asociaţiei CFA România lucrează pentru instituţii de reglementare, instituţii supranaţionale, instituţii bancare, firme de asigurări, firme de intermediere de valori mobiliare, firme de asset management, fonduri de pensii, firme de consultanţă, sectorul public, instituţii de învăţământ, companii care activează în diverse sectoare economice etc.