ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Camera Consultanţilor Fiscali propune soluţii legislative pentru evitarea colapsului societăţilor din transporturi şi construcţii

02 Septembrie 2021   |   Agerpres

"Soluţiile propuse autorităţilor au la bază o amplă analiză a legislaţiei din România care a avut o incidenţă directă în modul de abordare al organelor fiscale cu privire la taxarea diurnelor plătite angajaţilor în perioada 2015 - 2021, în paralel cu analiza situaţiei practice, de incertitudine şi disperare în care se află zeci de mii de angajatori români din aceste sectoare. Considerăm că, soluţiile de amnistie pentru trecut şi de claritate pentru viitor, sunt salutare pentru angajatorii români care, în loc să lupte din nou pentru supravieţuire în instanţele judecătoreşti şi să îşi relocheze activitatea în alte ţări europene, cum de altfel au şi început, trebuie lăsaţi să lupte pentru poziţia lor şi a României pe piaţa foarte dură şi încordată a acestor servicii, atât în Europa, cât şi în întreaga lume", se arată într-un comunicat al organizaţiei remis joi AGERPRES.

 
 
Camera Consultanţilor Fiscali din România a propus Parlamentului României şi Ministerului Finanţelor soluţiile legislative pe care le apreciază necesare şi oportune pentru evitarea colapsului societăţilor româneşti din domeniul transporturilor şi construcţiilor.
 
"Soluţiile propuse autorităţilor au la bază o amplă analiză a legislaţiei din România care a avut o incidenţă directă în modul de abordare al organelor fiscale cu privire la taxarea diurnelor plătite angajaţilor în perioada 2015 - 2021, în paralel cu analiza situaţiei practice, de incertitudine şi disperare în care se află zeci de mii de angajatori români din aceste sectoare. Considerăm că, soluţiile de amnistie pentru trecut şi de claritate pentru viitor, sunt salutare pentru angajatorii români care, în loc să lupte din nou pentru supravieţuire în instanţele judecătoreşti şi să îşi relocheze activitatea în alte ţări europene, cum de altfel au şi început, trebuie lăsaţi să lupte pentru poziţia lor şi a României pe piaţa foarte dură şi încordată a acestor servicii, atât în Europa, cât şi în întreaga lume", se arată într-un comunicat al organizaţiei.
 
Camera Consultanţilor Fiscali precizează că doreşte să le supună atenţiei asupra necesităţii elaborării unor reglementări cu privire la tratamentul fiscal al indemnizaţiei de deplasare/detaşare pe care operatorii economici din România o acordă personalului trimis să îşi desfăşoare temporar activitatea într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau într-un stat terţ sau în interiorul ţării, în cadrul unor contracte încheiate cu beneficiari societăţi terţe sau membre ale grupului de societăţi.
 
"Menţionăm că această solicitare se întemeiază pe existenţa numeroaselor situaţii practice în care, în cadrul inspecţiilor fiscale, care vizează perioade fiscale începând cu 1 iulie 2015, indemnizaţiile acordate, considerate de către angajatori drept neimpozabile (în limita plafonului reglementat în cadrul art. 76 alin. (2) litera k) din Legea nr 227/2015 privind Codul Fiscal) au fost reîncadrate de către inspectorii fiscali drept venituri asimilate salariilor, subiect al contribuţiilor sociale obligatorii şi impozitului pe veniturile din salarii", se spune în scrisoarea deschisă transmisă autorităţilor.
 
CCF precizează că motivaţiile invocate de către inspectorii fiscali sunt legate de interpretarea definiţiilor şi conţinutului unor concepte cu care operează legislaţia muncii, iar pe baza acestor interpretări stabilesc că sumele plătite de angajatorii romani nu reprezintă indemnizaţii acordate în cadrul unor delegări/detaşări temporare în afara locului de activitate, ci sume primite pentru îndeplinirea sarcinilor curente de serviciu, adică salarii, angajaţii respectivi neavând un loc fix de muncă.
 
Potrivit sursei citate, intervenţiile legislative realizate de autorităţi în contextul amnistiei din 2015 (în 2015, 2017 şi 2020) în scopul declarat al asigurării predictibilităţii fiscale necesare pentru angajatorii români, au fost şi insuficiente şi, în opinia organizaţiei, mai ales eronat plasate şi în OUG 28/2015, respectiv Legea 344/2006, în Legea 16/2017 şi în Legea 172/2020 privind detaşarea salariaţilor în cadrul prestărilor de servicii transnaţionale, întrucât aceste acte normative: au un alt obiect de reglementare şi scop; vizează strict detaşările transnaţionale la nivelul statelor membre; nu abordează alte concepte şi situaţii specifice delegării, detaşării şi mobilităţii angajaţilor care sunt prezente însă în Codul muncii şi care au implicaţii legate de
fiscalizare.
 
"Starea de incertitudine, lipsa de transparenţă şi confuzie în rândul autorităţilor implicate se menţine şi este dovedită de ineficacitatea dialogului acestor autorităţi cu transportatorii organizat în cadrul grupului de lucru comun constituit în acest an, de corespondenţa formală cu aceste instituţii precum şi de acţiunile de control cu abordări neunitare la nivel naţional organizate de ANAF cu această tematică", se mai spune în scrisoarea deschisă.
 
Conform CCF, situaţia de vulnerabilitate în care se afla angajatorii români s-a deplasat spre "disperare şi nemulţumire" în condiţiile în care dialogul cu instituţiile statului nu a dat rezultate, în timp ce în urma acţiunilor de control fiscal li se impune plata unor sume impresionante pe care niciodată nu le-au avut incluse în tarifele prestaţiilor către clienţi, deci nu le-au încasat şi evident că nici nu au de unde să le plătească nici măcar cu preţul falimentului şi disponibilizării angajaţilor. Astfel, starea de fapt a devenit
explozivă.
 
"Este imperios necesară reglementarea clară şi nediferenţiată, în Codul fiscal, a modului de fiscalizare a celor patru categorii de sume suplimentare faţă de salariul de bază, care au aceeaşi natură şi aceleaşi caracteristici, pe care angajatorii le plătesc angajaţilor în acelaşi scop (respectiv prestaţia suplimentară prevăzută la art. 25 alin. (1) din Codul muncii, indemnizaţia de delegare prevăzută de art. 44 alin. (2) din Codul muncii, indemnizaţia de detaşare prevăzută de art. 46 alin. (4) din Codul muncii, indemnizaţia specifică detaşării transnaţionale prevăzută de art. 2 alin. (1) lit. h din Legea 16/2017), aşa după cum am demonstrat în cele de mai sus", se arată în document.
 
CCF apreciază că regimul fiscal al acestor patru forme de sume suplimentare, generic numite diurne, trebuie stabilit explicit în Codul fiscal şi nu în alte acte normative, având în vedere că: sediul materiei pentru stabilirea regimului fiscal este evident Codul fiscal aşa cum rezultă chiar din prevederile generale ale acestuia; Ministerul Finanţelor a insistat în decursul timpului să evite şi să elimine prevederile fiscale din alte acte normative, tocmai din motive de coerenţă, predictibilitate şi aplicare unitară; prezenţa unor reglementări de natură fiscală în alte acte normative care presupune o interpretare coroborată precum şi o colaborare interinstituţională perfectă, s-a dovedit total neadecvată şi chiar dezastruoasă dacă este luată în considerare doar problema fiscalizării diurnei, dar care din nefericire nu este singura.
 
Toate cele trei modificări legislative prezentate anterior, care au avut ca şi scop declarat în fundamentarea lor tocmai evitarea reîncadrării diurnelor de către organele fiscale, nu au avut practic niciun efect, în prezent fiind în aceeaşi situaţie ca în 2015.
 
Potrivit CCF, reglementarea efectivă a regimului fiscal al diurnei se poate face în cadrul articolelor corespunzătoare din Codul fiscal, care şi la această dată conţin prevederi privind taxarea diurnei dar incomplete, respectiv art. 76, art. 142 şi art. 157, ţinând seama de următoarele elemente esenţiale de conţinut: să vizeze în mod explicit, cu tratament unitar toate cele 4 forme ale diurnei; plafonul neimpozabil să fie stabilit prin raportare la nivelul de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă prin hotărâre a Guvernului dar nu mai mult decât 3 ori nivelul salariului de baza aferent locului de muncă ocupat de salariat; reîncadrarea fiscală a diurnelor plătite de angajatori, situate în limita plafonului neimpozabil, în salarii sau în venituri asimilate salariului, în vederea impozitării acestora, să poată fi realizată de organele fiscale doar în baza constatărilor Inspecţiei Muncii (ITM) privind neîncadrarea celor 4 forme de diurnă în prevederile legislaţiei muncii.
 
"Având în vedere absenţa unui cadrul fiscal cert şi predictibil în perioada 2015-2021, aşa după cum am arătat pe larg în cele de mai sus şi constatând că pe acest fond nu pot fi identificate alte soluţii rezonabile de ieşire din această situaţie, fără mari pierderi economice pentru angajatorii români şi pentru România de altfel, dar şi pierderi de credibilitate şi încredere pentru autorităţile statului atât cele executive, cât şi cele legislative, considerăm că se impune adoptarea unui act normativ similar Legii 209/2015 care să prevadă interdicţia efectuării de reîncadrări ale indemnizaţiilor în venituri salariale integral impozabile şi să anuleze obligaţiile fiscale principale şi accesorii stabilite de organele de inspecţie fiscală în urma reîncadrării acestor
indemnizaţii pentru perioade controlate ulterioare datei de 1 iulie 2015. Ne manifestăm, ca de fiecare dată, întreaga disponibilitate pentru a oferi suportul tehnic prin expertiza noastră în domeniul fiscalităţii, în cazul în care apreciaţi că acesta este necesar pentru o mai completă înţelegere a problemelor sau soluţiilor legislative propuse de noi", se precizează, printre altele, în scrisoarea transmisă autorităţilor. 
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 12852 / 19251
 

Ascunde Reclama
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
BizLawyer îi prezintă pe avocații care au devenit parteneri în ultimele runde de promovări | De vorbă cu Andrei Cosma (BACIU PARTNERS), revenit în avocatura locală după ce a activat ca general counsel pentru o firmă de tehnologie din Malta: ”Cred că succesul în avocatură apare atunci când un avocat înțelege cu adevărat distincția - și îmbinarea - dintre profesia de avocat și avocatura ca business. Ambele concepte au o importanță de sine stătătoare și trebuie creată o simbioză pentru a tinde spre succes”
Women Lawyers | Pentru Mateea Codreanu, apartenența la echipa Mușat & Asociații, în care a evoluat până la poziția de Partener, a fost decisivă în formarea sa: ”Este o provocare să începi parcursul avocațial ca avocat stagiar într-o firmă de avocatură lider, dar totodată și o premisă pentru o dezvoltare profesională rapidă”
Liviu Togan părăsește Dentons, unde coordona practica de drept penal și investigații și se alătură din nou firmei Mușat & Asociații, pe poziția de Partner: “Revin în cadrul unei echipe pe care o cunosc și în care am încredere”
LMG Life Sciences Awards EMEA 2025 | Kinstellar, Muşat & Asociaţii, NNDKP și Popescu & Asociații, pe lista scurtă din care va fi aleasă peste câteva zile ”South East Europe Firm of the Year”. Popescu & Asociații concurează cu patru firme internaționale de top pentru titlul de ”White Collar Crime Firm of the Year”, iar unul dintre partenerii săi, Mirel Rădescu, este printre cei patru finaliști la categoria ”White Collar Crime Lawyer of the Year”
Avocații Kinstellar spun că semnalul cel mai pregnant din ultima perioadă e dat de proiectele de reorganizare și apreciază că anul acesta va crește numărul companiilor care fac disponibilizări masive. Clienții sunt interesați de consolidarea politicilor privind prevenirea și combaterea hărțuirii la locul de muncă, precum și de regândirea modului de organizare a muncii, pe fondul unei tendințe de creștere a volumului de cauze privind litigiile de muncă | Activitate intensă în practica de Employment, evidențiată de ghidurile juridice internaționale, cu mandate diverse și o echipă expusă la proiecte cu un caracter multidisciplinar
GNP obține o soluție favorabilă pentru un operator de platformă, ce ar putea să contureze o practică constantă și predictibilă, în baza căreia autoritățile de reglementare naționale vor analiza întinderea răspunderii furnizorilor de servicii intermediare. Problemele juridice ridicate în acest litigiu vizează în principal modul de interpretare și aplicare a reglementărilor din Regimul eCommerce și DSA | Avocații Octavian Adam (Partener), Cristina Badea (Senior Associate) și Alice Moisac (Associate), în prim plan
Rising Stars | Eduard Morariu, unul dintre cei mai buni absolvenți ai generației 2022, a ales să profeseze ca avocat la Filip & Company, unde urmărește să se dezvolte în câteva dintre ramurile mai „nișate” ale Dreptului: „Parcursul meu a presupus implicarea în multe dosare de instanță și arbitraj, unele chiar de importanță națională, cu probleme de drept sensibile, dar și cu echipe de avocați excepționali, care le-au făcut față cu o măiestrie la care nu pot decât să aspir”
Cum lucrează echipele Băncilă, Diaconu și Asociații (EY Law) și Grants & Incentives Avisory (EY), în proiectele care vizează accesarea ajutoarelor de stat, în care au o rată de succes mai mare de 90% | Ramificarea multidisciplinară a expertizei permite echipei să ofere clienților o viziune completă asupra pașilor de parcurs și modului în care pot implementa soluțiile propuse, astfel încât să obțină cele mai mari beneficii. Ce servicii integrate asigură clienților și care sunt strategiile pentru maximizarea șanselor de obținere a fondurilor
OMV Aktiengesellschaft a mers pe mâna avocaților de la ZRVP într-un alt arbitraj ICC cu statul român și a câștigat încă 47 mil. €, plus dobânzi. Pretenții de alte 50 mil. € la orizont, într-o procedură nouă, inițiată în decembrie 2024, în care lucrează deja aceeași echipă de avocați
PNSA susține juridic Turneul Internațional Stradivarius
Premieră juridică în România | Popescu & Asociații obține prima despăgubire integrală pentru expropriere: peste 60 mil. lei pentru Viorelo International. Succesul este rezultatul unei strategii juridice riguroase, elaborate și implementate de o echipă interdisciplinară de specialiști
Premieră pe piața avocaturii din România: NNDKP, desemnată pentru a șaptea oară „Firma de avocatură a anului în România” la gala premiilor Chambers Europe 2025. | Ion Nestor, Co-Managing Partner: ” Această recunoaștere, care vine în anul în care sărbătorim 35 de ani de activitate, reprezintă încă o confirmare a poziției de top pe care NNDKP o ocupă pe piața avocaturii din România și validează munca, performanța și rezultatele excelente obținute de întreaga echipă”
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...