Banca centrală a menţinut dobânda cheie la 7% pe an

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât joi menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, stabilit în şedinţa de politică monetară din ianuarie, informează banca centrală.

De asemenea, BNR a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Conform BNR, rata anuală a inflaţiei a scăzut la 16,37% în decembrie 2022, de la 16,76% în noiembrie, rămânând doar marginal deasupra nivelului prognozat, în principal ca efect al ieftinirii combustibililor, pe fondul descreşterii cotaţiei petrolului şi al aprecierii leului în raport cu dolarul SUA.

Prin urmare, în trimestrul IV 2022, rata anuală a inflaţiei a ajuns pe un platou, aşa cum s-a anticipat, înregistrând pe ansamblul intervalului o creştere mult mai modestă decât în trimestrele precedente (de la 15,88% în septembrie), în condiţiile accentuării impactului dezinflaţionist al dinamicii agregate a componentelor exogene ale IPC, sub influenţa scăderii considerabile a preţului combustibililor.

Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a reaccelerat uşor creşterea în ultimele luni ale anului trecut, contrar previziunilor, mărindu-se de la 11,9% în septembrie, la 14,6% în decembrie 2022, pe fondul continuării scumpirii alimentelor procesate, dar şi al creşterilor cvasi-generalizate de preţuri consemnate pe segmentul mărfurilor nealimentare şi pe cel al serviciilor. Evoluţia inflaţiei CORE2 ajustat continuă să reflecte efectele majorărilor ample ale cotaţiilor materiilor prime agroalimentare şi ale costurilor cu energia şi transportul, alături de influenţele blocajelor în lanţuri de producţie. Acestea au fost potenţate şi în acest interval de cotele înalte ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt şi de rezilienţa cererii pe anumite segmente, precum şi de ponderea însemnată deţinută în coşul de consum de produsele alimentare şi de cele importate.

Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC - indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a crescut la 14,1% în decembrie 2022, de la 13,4% în septembrie. Totodată, rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza IAPC s-au mărit în decembrie 2022 la 13,8% şi la 12%, de la 11,8%, respectiv 10,2% în septembrie 2022, rămânând însă la valori inferioare celor prevalente în regiune şi în ţările baltice.

Noile date statistice reconfirmă creşterea semnificativ peste aşteptări a activităţii economice în trimestrul III 2022 şi într-un ritm similar celui din precedentele trei luni, respectiv 1,2%, implicând o mărire a excedentului de cerere agregată şi în acest interval.

Creşterea anuală a PIB a continuat să decelereze în trimestrul III 2022 - la 3,8% de la 5,1% în trimestrul II - rămânând totuşi însemnată din perspectivă istorică, cu contribuţia principală adusă de această dată de formarea brută de capital fix, urmată la o distanţă apreciabilă de cea a consumului gospodăriilor populaţiei. Evoluţia exportului net a redevenit însă puternic contracţionistă în trimestrul III, în condiţiile în care dinamica anuală a volumului importului a depăşit-o sensibil pe cea a volumului exportului de bunuri şi servicii. Pe acest fond, soldul negativ al balanţei comerciale şi-a accelerat considerabil creşterea în raport cu perioada similară a anului anterior, în pofida restrângerii decalajului nefavorabil dintre variaţia anuală în scădere a preţurilor importurilor şi cea a preţurilor exporturilor, iar deficitul de cont curent şi-a dublat dinamica anuală, inclusiv ca urmare a deteriorării puternice a dinamicii soldului balanţei veniturilor primare.

Cele mai recente date şi analize indică o încetinire progresivă a creşterii economiei în trimestrele IV 2022 şi I 2023, sub impactul prelungirii războiului din Ucraina şi al extinderii sancţiunilor asociate, dar şi mărirea uşoară a avansului PIB în trimestrul IV 2022, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, pe fondul unui efect de bază.

Potrivit băncii centrale, relevante din această perspectivă sunt majorările de dinamică înregistrate în octombrie - noiembrie 2022 de vânzările cu amănuntul şi de cele auto-moto, dar mai cu seamă de serviciile prestate populaţiei, alături de continuarea accelerării puternice a creşterii volumului lucrărilor de construcţii. Producţia industrială şi-a reaccentuat însă contracţia în termeni anuali în primele două luni din trimestrul IV 2022, iar exporturile de bunuri şi servicii şi-au redus considerabil variaţia anuală şi mult mai pronunţat decât importurile, inclusiv în contextul deteriorării raportului de schimb, cu consecinţa accelerării creşterii anuale a deficitului comercial şi a celui de cont curent. Dinamica celui din urmă a receptat însă şi influenţele amplificării intrărilor de fonduri europene de natura contului curent, contrabalansate însă în mare măsură de o înrăutăţire a evoluţiei pe segmentul veniturilor primare.

Efectivul salariaţilor din economie a continuat să crească în primele două luni din trimestrul IV 2022, dar vizibil mai lent decât în semestrul I, iar rata şomajului BIM a urcat din nou la 5,6% în luna decembrie, de la 5,4% în trimestrul III. Totodată, deficitul de forţă de muncă raportat de companii şi-a prelungit în debutul anului 2023 tendinţa de descreştere graduală evidenţiată în semestrul II 2022, iar redresarea intenţiilor de angajare în luna ianuarie a anului curent a survenit după o scădere semnificativă consemnată la finele anului trecut şi în condiţiile unor evoluţii divergente la nivel sectorial.

Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au prelungit ajustarea descendentă graduală în luna ianuarie 2023, pe fondul excedentului de lichiditate din sistemul bancar, iar randamentele titlurilor de stat au consemnat noi descreşteri - relativ în linie cu evoluţiile din regiune -, în contextul îmbunătăţirii pregnante a sentimentului investitorilor faţă de pieţele financiare din economiile emergente, sub influenţa aşteptărilor de moderare a întăririi politicii monetare de către Fed.

Pe acest fond, precum şi în contextul sporirii atractivităţii relative a plasamentelor în monedă naţională, leul a manifestat din nou o tendinţă de întărire în raport cu euro începând cu mijlocul lunii ianuarie 2023. Totodată, moneda naţională a continuat să se aprecieze faţă de dolarul USD, ca urmare a evoluţiilor de pe pieţele financiare internaţionale.

Creşterea anuală a creditului acordat sectorului privat a decelerat şi în luna decembrie 2022, dar ceva mai temperat, ajungând la 12,1% (13,2% în noiembrie), în condiţiile încetinirii uşoare a scăderii dinamicii componentei în lei, în paralel cu acccentuarea trendului ascendent al variaţiei creditului în valută. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat să se reducă, până la 68,8% în decembrie 2022, de la 69,4% în noiembrie.

Potrivit documentului, în şedinţa de joi, Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia februarie 2023, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile.