ASF: Valoarea totală a activelor Pilonului II a fost de 212,55 miliarde lei la 31 martie 2026, în creştere cu aproximativ 33%

Valoarea totală a activelor fondurilor de pensii administrate privat (Pilonul II) a fost de 212,55 miliarde lei la 31 martie 2026, în creştere cu aproximativ 33% comparativ cu aceeaşi dată a anului 2025, arată Raportul privind evoluţia sistemului de pensii private în trimestrul I 2026, realizat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

Potrivit sursei citate, numărul participanţilor înregistraţi în sistemul pensiilor administrate privat la data menţionată a fost de 8,51 milioane persoane, în creştere faţă de 8,46 milioane persoane la finalul anului anterior.

La finalul lunii martie, erau înscrise în Registrul Electronic al ASF şapte fonduri de pensii administrate privat. Acestea sunt administrate de şapte administratori de fonduri de pensii private, activele lor fiind încredinţate spre păstrare unui număr de trei bănci din România cu rol de depozitari.

La nivelul Pilonului II, contribuţia medie a participanţilor cu contribuţii virate în luna martie 2026 a fost de circa 419 lei/participant, în timp ce la 31 decembrie 2025 valoarea acesteia a fost de 408 lei/participant. Pe parcursul trimestrului I, contribuţiile virate în sistemul de pensii administrate privat au fost în cuantum de 5,77 miliarde lei, în creştere cu aproximativ 11% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.

Potrivit raportului, titlurile de stat şi acţiunile au rămas principalele instrumente financiare în care au investit fondurile de pensii administrate privat. Plasamentele fondurilor de pensii administrate privat în titluri de stat au reprezentat 63,9%, în scădere faţă de nivelul de 65% înregistrat la 31 decembrie 2025.

Totodată, investiţiile în acţiuni au reprezentat 28% din valoarea totală a activelor fondurilor de pensii din Pilonul II, în topul clasamentului fiind Banca Transilvania SA, OMV Petrom SA, Romgaz SA, Hidroelectrica SA şi BRD - Groupe Societe Generale SA. De asemenea, ponderi importante erau investite şi în obligaţiuni corporative (3,75%), fonduri de investiţii (3,15%) şi conturi curente şi depozite bancare (1,13%).

Rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii administrate privat a fost 8,54% în martie 2026, în scădere faţă de finalul anului 2025 (8,66%).

La finalul lunii martie, valoarea medie a activului unui participant la sistemul pensiilor administrate privat era de 25.215 lei, înregistrând o creştere de 31% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior. Pe parcursul primului trimestru al anului au fost efectuate plăţi ale activului personal net către participanţi în cuantum de 875 milioane lei pentru 21.468 participanţi şi beneficiari.

În perioada menţionată, valoarea totală a activelor fondurilor de pensii administrate privat a fost de 212,55 miliarde lei, iar valoarea activelor nete a atins nivelul de 212,49 miliarde lei.

Conform ASF, piaţa fondurilor de pensii administrate privat înregistrează un grad ridicat de concentrare, primele trei fonduri totalizând 68% din activele totale.

Primele trei fonduri de pensii administrate privat în funcţie de numărul de participanţi, FPAP NN (25%), FPAP AZT Viitorul Tău (20%) şi FPAP Metropolitan Life (14%), cumulează 59% din numărul total de persoane înregistrate în sistem.

În ceea ce priveşte distribuţia pe grupe de vârstă, la finalul lunii martie, ponderea participanţilor cu vârsta de până în 35 ani a fost de 32% din totalul participanţilor, iar ponderea celor cu vârstă de peste 35 ani a fost de 68%. Distribuţia participanţilor pe gen rămâne constantă, ponderea participanţilor de genul feminin în numărul total de participanţi fiind de 48%, iar ponderea persoanelor de gen masculin de 52%.

De la începutul anului până în luna martie 2026, au fost virate contribuţii brute către fondurile de pensii administrate privat în cuantum de 5,77 miliarde lei, cu 11% mai mult comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior. În luna martie au fost virate contribuţii brute în cuantum de aproximativ 1,81 miliarde lei, în scădere cu 3,5% comparativ cu luna decembrie 2025 (1,88 miliarde lei). Contribuţia medie per participant a fost de circa 419 lei în luna martie 2026, cu 2,8% mai mult comparativ cu cea înregistrată la finalul anului precedent.

Contribuţia lunară medie variază în funcţie de judeţ, cele mai mari valori fiind înregistrate în Bucureşti (569 lei/participant), Cluj (540 lei/participant), Ilfov (506 lei/participant) şi Timiş (495 lei/participant). Cele mai mici contribuţii lunare medii se înregistrează în Harghita (350 lei/participant), Maramureş (349 lei/participant) şi Vrancea (344 lei/participant), se mai arată în raport.

În ceea ce priveşte contribuţiile lunare totale, se păstrează diferenţa accentuată între regiuni, Bucureşti înregistrând cele mai mari valori (408 milioane lei), urmat de Cluj (78 milioane lei) şi Timiş (60 milioane lei). La polul opus se află Ialomiţa, Giurgiu şi Mehedinţi înregistrând cele mai scăzute valori (între 5,8 şi 4,4 milioane lei).

Distribuţia valorii conturilor participanţilor arată o concentrare mare, 70% din active fiind deţinute de doar 25% din participanţi. Cel mai mare cont are o valoare de 3,72 milioane lei, iar cel mai mic are o valoare de un leu. Totodată, 20% dintre participanţi deţin active sub valoarea de 1.834 lei.

Pe parcursul trimestrului I din 2026 au fost efectuate plăţi ale activului personal net în valoare de circa 875 milioane lei către 21.468 participanţi sau beneficiari. Din valoarea totală a plăţilor efectuate, un procent de 83% este aferent deschiderii dreptului la pensie, 7,6% ca urmare a decesului participantului şi 9,4% ca urmare a invalidităţii.

Ca şi modalitate de plată a activului personal net, pentru 56% dintre participanţi/beneficiari au fost efectuate plăţi unice, în timp ce procentul celor eşalonate a fost de 44%. "Ca urmare a deschiderii dreptului la pensie, au fost efectuate plăţi unice în valoare de 390 milioane lei şi plăţi eşalonate în valoare de circa 337 milioane lei. Au fost înregistrate plăţi unice în cuantum de 47 milioane lei şi plăţi eşalonate în cuantum de 19 milioane lei către beneficiarii activului personal net ca urmare a decesului participantului. Pentru invaliditate, cuantumul activului net personal plătit a fost de aproximativ 54 milioane lei aferent plăţilor unice şi 28 milioane lei prin plăţi eşalonate", arată raportul ASF.

Cele mai mari ponderi în totalul plăţilor activului personal net în trimestrul I au fost înregistrate de FPAP NN (35%), FPAP AZT Viitorul Tău (25%) şi FPAP Metropolitan Life (15%), fiind şi fondurile cu cel mai mare număr de participanţi. Plata ca urmare a deschiderii dreptului la pensie reprezintă ponderea cea mai mare în numărul plăţilor fondurilor de pensii administrate privat (68%).

Conform datelor ASF, toate fondurile de pensii administrate privat au investit majoritar în obligaţiuni suverane, în procente de peste 56% din activele totale. Dintre cele şapte fonduri de pensii administrate privat, FPAP BRD a investit cel mai mare procent din active în titluri de stat, aproximativ 68,77%, urmat de FPAP NN (66,28%). Alte instrumente financiare precum acţiunile sau obligaţiunile corporative se regăsesc în portofoliile investiţionale ale fondurilor de pensii în procente relevante.

La data de 31 martie, investiţiile denominate în lei ale fondurilor de pensii administrate privat au înregistrat un procent de aproximativ 87%, iar dintre plasamentele în valută, ponderea cea mai mare au avut-o plasamentele în euro (12%) şi dolar american (0,55%). Patru fonduri de pensii administrate privat aveau în portofolii instrumente de acoperire a riscului valutar la finalul lunii martie 2026.

Valoarea plasamentelor în titluri de stat ale fondurilor de pensii administrate privat la finalul trimestrului I a fost de 135,8 miliarde de lei. Dintre acestea, titlurile de stat denominate în lei înregistrează un procent ridicat (87,9%), urmate de cele denominate în euro 11,5% şi în dolar american 0,6%. În cazul emisiunilor în lei, cele mai mari valori au fost înregistrate de titlurile de stat cu maturitatea în 2031 - 2034. O mare parte din emisiunile în euro ajung la scadenţă în 2033 şi 2039. Toate titlurile de stat din portofoliile fondurilor de pensii din Pilonul II sunt emise exclusiv de statul român.

Investiţiile în obligaţiuni corporative au fost în cuantum de 7,97 miliarde lei, având o pondere de 3,75% în totalul activelor fondurilor de pensii administrate privat. Investiţiile în obligaţiuni municipale au reprezentat de 0,25% din portofolii, în timp ce obligaţiunile emise de organisme străine neguvernamentale s-au situat la un procent de 0,11%, potrivit raportului.

Majoritatea emitenţilor obligaţiunilor corporative sunt din România (68,4%), fiind urmaţi de emitenţi din ţări precum SUA (14,2%), Spania (9,1%), şi Franţa (3,8%). Fondurile de pensii administrate privat au investit în obligaţiuni corporative româneşti emise de Banca Comercială Română în procent de aproximativ 28,1% din totalul obligaţiunilor corporative, Raiffeisen Bank SA în procent de 16,7%, Romgaz (8,1%), UniCredit Bank SA în procent de 7,03%, CEC Bank în procent de 3,5%, Banca Transilvania în procent de 3,3% şi Electrica SA (1,7%).

Plasamentele fondurilor de pensii administrate privat în depozite bancare şi conturi curente, la 31 martie 2026, se situau în jurul valorii de 2,39 miliarde lei, reprezentând 1,13% din activele totale. Principalele instituţii la care fondurile de pensii administrate privat deţin depozite bancare sau conturi curente sunt: BRD - Groupe Societe Generale SA, Raiffeisen Bank SA, Citibank Romania, Banca Comercială Română şi ING Bank Romania.

Fondurile de pensii administrate privat investesc în emitenţi care respectă guvernanţa corporativă şi sunt transparenţi. La 31 martie, sistemul pensiilor administrate privat din România a investit în acţiuni 58,7 miliarde de lei, respectiv un procent de aproximativ 27,62% din activele totale. Cea mai mare parte a emitenţilor de acţiuni e reprezentată de companii din România (96,1%), restul fiind emitenţi din alte state (3,9%), relevă sursa citată.

Principalii emitenţi de acţiuni erau companiile aflate în topul celor mai tranzacţionate companii pe segmentul principal la BVB.

În ceea ce priveşte emitenţii străini, majoritatea sunt din Germania, Cipru, Olanda, Italia, Franţa şi Regatul Unit.

"Pe parcursul istoriei sale, sistemul de pensii private din România a depăşit cu bine atât crizele financiare anterioare, cât şi alte episoade de volatilitate şi de scăderi pe pieţele financiare, acesta revenind pe o traiectorie pozitivă la scurt timp. Chiar şi în acest context, performanţele anterioare nu pot constitui garanţii privind rezultatele viitoare, cu atât mai mult cu cât evoluţiile curente determină multe provocări, având în vedere incertitudinile şi dinamica geopolitică pe plan global", se menţionează în raportul ASF.