Alegerea lui Nicuşor Dan în funcţia de preşedinte al României reprezintă un semnal pozitiv pentru economie (analiză)

Potrivit analiştilor de la Frames, respectarea acordului cu UE privind deficitul bugetar trebuie să devină principala prioritate a noului guvern de la Bucureşti.

"Reclădirea încrederii investitorilor în România are nevoie de dovezi concrete de bună guvernare şi sperăm ca dl. Dan împreună cu noul guvern să se focuseze pe reducerea deficitului bugetar care, după primele trei luni, a atins un nivel îngrijorător. Menţinerea deficitului la 7% în 2025, ca prim pas în acordul pe 7 ani cu CE, este esenţială pentru România'', a afirmat Adrian Negrescu, managerul Frames, citat într-un comunicat transmis AGERPRES.

Potrivit analiştilor de la Frames, dincolo de formarea noului guvern, o primă dovadă concretă a angajamentelor noii puteri va fi dată de programul de guvernare.

"Avem nevoie de un guvern format din experţi, din oameni cu experienţă şi expertiză capabili să restructureze cheltuielile publice, să construiască un program de guvernare realist, plecând de la realităţile economice, un program cu un timeline foarte clar şi cu măsuri menite să limiteze risipa banului public şi să susţină economia", arată analiza Frames.

Creşterea taxelor reprezintă un adevărat sepuku financiar, menţionează sursa citată.

Potrivit analiştilor de la Frames, noul Guvern ar trebui să evite pe cât posibil creşterea taxelor, o măsură care riscă să ducă economia în recesiune.

"Avem peste 170.000 de firme ce angajează peste 500.000 de oameni care, în momentul de faţă, sunt într-o situaţie de risc economic - oricând se pot închide pe fondul scăderii vânzărilor, accentuării blocajului financiar şi accesului limitat la creditare. Acestea angajează, pe scara economiei, alte peste 350.000 de firme astfel că, dacă vom creşte taxele şi le vom accentua mai ales problemele legate de vânzări, riscurile unui fenomen de tip castel de cărţi de joc riscă să apară. Firmele se vor prăbuşi pe lanţuri economic una după alta, afectate de problemele partenerilor de business'', mai arată analiza.

Potrivit experţilor, creşterea TVA, a taxei pe venituri, a accizelor etc ar trebui să fie ultima soluţie la care noua guvernare să apeleze.

"Există date încurajatoare în privinţa încasărilor din aprilie. Să nu uităm că ne aşteaptă un nou val de inflaţie generat de creşterea preţului la energie şi probabil şi a liberalizării pieţei de gaze. S-ar putea ca acestea să aducă mai mulţi bani la buget. Să nu ne pripim să creştem taxele şi să căutăm soluţiile alternative. Reducerea deficitului de la 9 la 7% nu este o misiune imposibilă, mai ales în condiţiile în care există o mulţime de cheltuieli care pot fi reduse, de la cheltuielile cu bunuri şi servicii la investiţiile aberante în stadioane de sute de milioane de euro într-un an în care statul nu a fost capabil să indexeze alocaţiile pentru copii'', afirmă Adrian Negrescu.

În plus, noua administraţie de la Bucureşti va trebui să renunţe "la ideile aberante" privind plafonarea preţurilor, subliniază analiştii.

"Plafonările la alimente n-au funcţionat, cele din zona asigurărilor au fost o catastrofă, cele la energie vor trebui ridicate. Este timpul să lăsăm business-ul să funcţioneze după principiile economiei de piaţă , să încurajăm concurenţa nu să stabilim, arbitrar, preţurile şi tarifele'', afirmă aceştia.

Reformele sunt cruciale, mai arată analiza.

Dincolo de reducerea deficitului public şi menţinerea nivelului de taxare, noua putere reprezentată de Nicuşor Dan va trebui să pună în practică toate reformele amânate din considerente electorale de către fostele guvernări, precizează autorii cercetării.

"Noua lege a salarizării în sectorul bugetar reprezintă un punct important pe agenda viitoarei guvernări. România nu îşi mai permite să plătească o sumă uriaşă, de peste 180 de miliarde de lei, pentru un aparat bugetar insuficient reformat în care performanţa nu este încurajată. Sistemul de salarizare, cel de premiere, sporurile şi celelalte facilităţi acordate bugetarilor trebuie regândite pentru a premia expertiza şi rezultatele pozitive'', arată analiza.

Reforma salarizării va trebui să fie însoţită de mult dorita reformă administrativă, pe care preşedintele şi viitorul cabinet vor trebui să o pună în practică.

"Avem aceeaşi organizare administrativă ca în anii 60. Între timp, România s-a enclavizat economic şi social, s-au produs mişcări ample de populaţie, iar arhitectura de instituţii publice trebuie să urmeze acest trend. O reorganizare de tip european, cu servicii publice focusate pe zone de dezvoltare, trebuie să se afle în prim-plan. Marile oraşe trebuie se reprezinte aria de la care, pe orizontală, să dezvoltăm servicii publice de sănătate, educaţie, transport care să permită, de exemplu, unui locuitor din Ploieşti sau din Videle să ajungă rapid la Bucureşti unde să lucreze şi apoi să revină rapid în comunitatea locală. Enclavizarea economică e o realitate şi trebuie să construim serviciile publice cu gândul la viitor, la dinamica economică şi socială'', spune Negrescu.

Un alt capitol important din seria de reforme pe care noua administraţie va trebuie să se focuseze o reprezintă zona fiscală, acolo unde este nevoie de soluţii concrete pentru a da încredere investitorilor şi a insufla predictibilitate mediului economic.

"Toate e-urile fiscale introduse în ultimii ani s-au dovedit inutile, birocratice şi credem că trebuie eliminate. Este nevoie, totodată, de o regândire a Codului Fiscal în sensul susţinerii business-ului şi eliminării birocraţiei excesive, mai ales în zona de procedură fiscală. Dincolo de menţinerea TVA, trebuie eliminate impozitul minim pe cifra de afaceri pentru marile companii şi impozitul pe stâlp, două măsuri antieconomice care au generat efecte negative în economie. Considerăm, pe de altă parte, că noul guvern va trebui să reformeze ANAF, să focuseze activitatea Fiscului pe marea evaziunie şi să ia măsuri concrete, precum taxarea inversă, soluţii menite să limiteze fraudele cu TVA'', mai arată analiza Frames.

Potrivit experţilor, statul trebuie, totodată, să găsească soluţii pentru a impozita sumele nejustificate şi a taxa veniturile exportate în paradisurile fiscale.

Guvernele ultimilor ani s-au lăudat excesiv cu investiţiile făcute de statul român drept o soluţie economică menită să aducă creştere economică. Realitatea a arătat că multe dintre ele au fost ineficiente, costisitoare şi fără efect în economia reală.

"Ne-am propus prea multe şi am făcut prea puţine. PNRR-ul a fost un fel de şaorma cu de toate la capitolul investiţii. În loc să ne focusăm pe investiţiile care pot aduce dezvoltare pe orizontală, de la infrastructura de transport la logistică şi depozitare, am cheltuit miliarde pe construcţia de stadioane, săli de sport, reţele de gaz în localităţi părăsite etc. Nu am construit niciun spital public, nu am construit, cel puţin în Capitală, nicio şcoală nouă. Trebuie să ieşim din această paradigmă a investiţiilor fără cap şi să ne focusăm pe infrastructură, energie şi servicii sociale - esenţa dezvoltării unei Românii prospere în viitor'', arată analiza.

Focusul pe investiţiile cu potenţial de dezvoltare pe orizontală este necesar mai cu seamă că, în următorii ani, banii europeni vor fi din ce în ce mai puţini, iar focusul Bruxelles-ului se va muta de la infrastructură şi servicii sociale la economie, la inovaţie şi dezvoltare.

"Trebuie să dezvoltăm clustere economice, o legislaţie favorabilă parcurilor industriale, investiţiilor greenfield şi atragerii de investitori mai ales în zona logistică. Trebuie să anticipăm schimbările din politicile economice ale Bruxelles-ului şi să avem pregătită oferta pentru fondurile europene disponibile. Este nevoie, de exemplu, de o legislaţie coerentă şi favorabilă atragerii fondurilor de investiţii care să vină cu alternativa pentru business la finanţarea bancară. Fondul Proprietatea, de exemplu, trebuie să devină un exemplu de bune practici în acest domeniu, să atragă capital şi să susţină companiile româneşti cu potenţial, să le ofere finanţare şi expertiză. Avem nevoie de un ecosistem de fonduri de investiţii care să susţină inovaţia, performanţa şi lanţurile de business autohtone", a declarat Negrescu.

Totodată, reforma pensiilor şi a pieţei muncii trebuie să fie "în prim-plan".

O altă reformă crucială care va trebui să fie pusă în practică în următorii ani va fi cea a pieţei muncii, strâns legată de cea a pensiilor.

Potrivit experţilor, România are nevoie de o regândire a taxării în zona forţei de muncă, menită să stimuleze crearea de locuri de muncă şi să crească salariile.

"Avem cele mai mari taxe pe salariu minim din UE. Este nevoie de o scădere a taxelor pe muncă şi o regândire a modului în care taxăm veniturile oamenilor. Trebuie să încercăm să evităm să mai taxăm orice venit cu bani pentru sănătate, să stabilim o limită de la care CAS-ul să nu mai poată fi aplicat oricărui venit. Trebuie să încurajăm oamenii să aibă mai multe activităţi, mai multe venituri, să sprijinim iniţiativa privată şi, în primul rând, crearea de locuri de muncă", susţin experţii Frames.

O extindere a sistemului bonurilor de masă este, de asemenea, necesară având în vedere focusul angajaţilor pe acest beneficiu şi a efectelor sale pozitive, mai ales în zona reducerii evaziunii fiscale din industria alimentară şi cea a serviciilor.

Reforma pieţei muncii este strâns legată de cea a pensiilor, o problemă care se dovedeşte a fi o "bombă cu ceas" în România.

"În orizontul anului 2030 vor ieşi la pensie peste 1,3 milioane de oameni, decreţeii. Cine le va lua locul? Cum le vom plătii pensiile în condiţiile în care, în prezent, deficitul de la bugetul de pensii depăşeşte deja 40 de miliarde de lei anual. Stimularea natalităţii prin susţinerea familiilor cu facilităţi fiscale, alături de reducerea taxelor pe muncă trebuie să se afle în prim-plan", a adăugat Negrescu.

Potrivit experţilor de la Frames, acestea sunt doar câteva dintre reformele pe care noua putere va trebui să le pună în practică. Esenţială, din această perspectivă, va fi atragerea expertizei din sectorul privat, un joint venture între stat şi privat pe zonele de dezvoltare economică, de monitorizare a performanţei statului, de dezvoltare a unei legislaţii favorabile, adaptată noii realităţi economice fiind absolut esenţială.