Instanța supremă vrea să trimită patru întrebări către CJUE în dosarul lui Darius Vâlcov

Instanța supremă vrea să trimită, în dosarul lui Darius Vâlcov, patru întrebări Curții de Justiție a UE (CJUE), în urma cărora să verifice, printre altele, dacă decizia CCR pe completurile specializate încalcă sau nu o directivă europeană provind combaterea spălării banilor.

Judecătorii vor să trimită la CJUE patru întrebări în urma cărora vor să verifice, printre altele, dacă decizia Curții Constituționale pe completurile specializate încalcă sau nu o directivă europeană privind combaterea spălării banilor, respectiv Directiva 2015/849 a Parlamentului European.

A doua întrebare către Curții de Justiție a UE se referă la art. 2 din Tratatul privind UE și la art. 47 alin. 2 din Carta drepturilor fundamentale ale UE. Întrebarea este dacă acestea trebuie interpretate în sensul că se opun constatării de către un organ exterior puterii judecătorești „a nelegalei compuneri a completurilor de judecată din cadrul unei secții a instanței supreme (completuri compuse din judecători în funcție, care la momentul promovării îndeplineau inclusiv condiția specializării solicitată pentru a promova la secția penală a instanței supreme)”.

O altă întrebare cu care Înalta Curte de Casație și Justiție vrea să sesizeze CJUE este aceea dacă „aplicarea prioritară a dreptului UE trebuie interpretată în sensul că permite instanței naționale să înlăture aplicarea unei decizii a instanței de contencios constituțional, care interpretează o normă inferioară Constituției, de organizare a ÎCCJ, inclusă în legea internă privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, normă interpretată în mod constant, în același sens, de o instanță de judecată, timp de 16 ani”.

Întrebarea a patra a Instanței supreme către CJUE este: „Conform art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene Principiul liberului acces la justiție, include specializarea judecătorilor și înființarea unor completuri specializate la o instanță supremă?”.

Pentru a sesiza însă Curtea de Justiție a Uniunii Europene, este necesar ca toată părțile din dosar să vină cu un punct de vedere astfel că întrebările au fost date și avocaților, pentru a-și pregăti apărarea, iar un nou termen a fost stabilit pentru data de 17 octombrie.

Adrian Georgescu, avocatul fostului ministru Darius Vâlcov, a declarat, marți, la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde a fost prezent la termenul stabilit de instanță după motivarea CCR pe completurile de trei judecători, că speră într-o soluție favorabilă clientului său, deși este convins că în rejudecare, completul poate da orice soluție.

„Rejudecarea se reia de la zero. Avem și un apel al Parchetului, care odată ce va fi admis (...) nu poate să nu pună în discuție o astfel de ipoteză (de a cere o pedeapsă mai mare – n.r.). (...) Completul de la fond, în rejudecare, are posibilitatea să dea orice soluție. Ipotetic, teoretic, este posibil să dea și o pedeapsă mai mare, în condițiile în care odată cu apelul lui Vâlcov a fost declarat și un apel al Parchetului, care se va admite, probabil, pe motivul de nulitate absolută. Practic, reluăm de la zero cu totul și nu este ținut completul de fond de acest principiu, de a nu-i agrava situația, pentru că nu ne aflăm doar în propriul apel”, a explicat Georgescu.

Pe 3 iulie 2019, Curtea Constituțională a stabilit că există un conflict între Parlament și ÎCCJ și a anunțat că vor fi rejudecate dosarele de la Înalta Curte, soluţionate în prima instanţă înaintea deciziei ÎCCJ din 23 ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive.

Pe 8 februarie 2018, fostul ministru al Finanţelor şi fost consilier de stat al premierului Viorica Dăncilă, Darius Vâlcov, a fost condamnat, în primă instanţă, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), la opt ani de închisoare.

Darius Vâlcov a fost trimis în judecată în anul 2015, de către procurorii DNA, fiind acuzat de trafic de influenţă, spălare de bani şi operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţiile.