Utilizarea body-cam-urilor de către inspectorii de muncă. Cum vor putea fi afectați angajatorii și care sunt implicațiile din perspectiva GDPR?

Proiectul de lege privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice[1], dezbătut în spațiul public ca urmare a măsurilor fiscale pe care le include, printre altele, introduce și dreptul personalului din cadrul Inspecției Muncii și inspectoratelor teritoriale de muncă de a utiliza „înregistratoare audio-video portabile de tip body worn camera”.

După ce Guvernul și-a asumat răspunderea, iar Curtea Constituțională a fost sesizată, proiectul a fost într-un final adoptat în ședința comună a celor doua Camere pe 18 noiembrie, fiind trimis spre promulgare Președintelui României.

Principale aspecte reglementate prin proiectul de lege în cauză în ceea ce privește posibilitatea personalului Inspecției Muncii și inspectoratelor teritoriale de muncă de a utiliza „înregistratoare audio-video portabile de tip body worn camera” vizează următoarele aspecte:

       ·         Folosirea camerelor va fi permisă doar în scopul realizării activităților de control și de cercetare a evenimentelor și pentru exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege. Utilizarea în alte scopuri a imaginilor/sunetelor astfel surprinse va fi, în principiu, interzisă;

       ·         Pentru înregistrarea activităților desfășurate la locul de muncă controlat nu va fi necesar consimțământul persoanelor vizate, fapt ce nu ar trebui să echivaleze însă cu lipsa obligației de informare a acestora;

       ·         Imaginile/înregistrările video sau audio vor putea fi păstrate, ca regulă, pentru o perioadă de 6 luni de la data obținerii acestora, cu excepția situațiilor în care vor fi utilizate în cadrul unei proceduri judiciare, caz în care acestea ar urma regimul probelor;

        ·         O procedură privind înregistrarea și fixarea cu mijloace foto-audio-video, stocarea și accesarea acestora, va fi adoptată prin ordin al Ministrului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.

1.       Implicațiile față de angajatori si implicațiile decurgând din GDPR

Întrucât utilizarea body-cam-urilor de către inspectorii de muncă implică înregistrarea imaginii și/sau a vocii persoanelor cu ocazia efectuării activității de control la locul de muncă, aceasta presupune în fapt o prelucrarea de date cu caracter personal și, în consecință, devin aplicabile prevederile Regulamentului general privind protecția datelor personale (UE) 2016/679 (”GDPR”).

Inspecției Muncii/ inspectoratele teritoriale de muncă, în calitate de operator/i de date, va/vor avea obligația de a respecta toate prevederile legale din materia protecției datelor prevăzute de GDPR și  implicit și obligația de a asigura informarea persoanelor vizate, dar și obligația de a da curs drepturilor persoanelor vizate (i.e., salariații surprinși în timpul controlului), în condițiile legii (e.g., dreptul de acces, dreptul la ștergerea datelor).

Deși Inspecția Muncii și inspectoratele teritoriale de muncă au atribuții în domeniul relațiilor de muncă (e.g., controlează aplicarea reglementărilor legale, stabilirea şi acordarea drepturilor cuvenite salariaţilor), iar prelucrarea va avea loc la locul de muncă prin utilizarea unor mijloace de supraveghere video, nu vor  deveni incidente cerințele suplimentare prevăzute de art. 5 din Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a GDPR, întrucât situația premise nu este îndeplinită și anume folosirea bodycam-urilor nu este desfășurată de angajator în urmărirea unui interes legitim al său.

În principiu, în lipsa inițierii unei proceduri judiciare ulterioare, termenul de 6 luni de stocare a datelor care vor fi astfel colectate ar trebui să constituie o perioadă necesară îndeplinirii scopurilor în care sunt prelucrate datele. Prelucrarea datelor cu caracter personal cu depășirea duratei justificate de scopul colectării ar putea crea premisele invocării de către persoana vizată a dreptului la ștergerea datelor sale cu caracter personal.

2.       Curtea Constituțională a fost sesizată cu o obiecție de neconstituționalitate

Deși Guvernul României și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului, Curtea Constituțională a României a fost sesizată cu o obiecție de neconstituționalitate, iar printre criticile formulate se regăsesc și prevederile privind utilizarea înregistratoarelor audio-video portabile de tip body worn camera.

În urma analizării criticilor formulate, Curtea Constituțională a transmis printr-un comunicat de presă[2] din 20 octombrie 2025 că respinge obiecția cu privire la legea în ansamblu, afirmând: „utilizarea unor „body worn camera/bodycam” de către funcționarii care interacționează cu cetățenii reprezintă concretizarea unor obligații pozitive de natură normativă ale statului, în sensul asigurării unui serviciu public corect, transparent și echilibrat, pentru garantarea securității juridice a cetățeanului.”

De asemenea, a fost publicată și Decizia nr. 481 din 20 noiembrie 2025[3], prin care instanța a statuat că nu există o încălcare a dispozițiilor constituționale ale art. 26 (viața intimă, familială și privată) și art. 41 (munca și protecția socială a muncii) prin prevederile criticate.

3.       Practica autorităților în situații similare

În prezent, prevederi similare celor propuse prin proiectul de lege în cauză există în ceea ce privește activitatea personalului Poliției Române. În temeiul acestora, polițistul poate utiliza mijloace foto-audio-video din dotare, inclusiv de tip body-cam prin care să înregistreze în spații publice în timpul acțiunilor pe care le întreprinde.

Și în acest caz, se prevede expres că nu este necesar consimțământul persoanei vizate, păstrarea datelor realizându-se pe o perioadă de 6 luni de la data obținerii lor.

Analizând practica Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), reiese că prelucrarea datelor cu caracter personal prin diverse mijloace audio-video de către autoritățile publice, în lipsa unei obligații legale a operatorului de date, a fost sancționată de către ANSPDCP cu ocazia mai multor investigații (e.g., Politia Locala Constanta, Politia Locală Cluj, Politia Locală sector 4).

În urma acestor investigații, ANSPDCP a constatat, în principiu, că instituțiile publice au prelucrat date cu caracter personal  prin utilizarea camerelor portabile de tip Body Cam, cu funcție de înregistrare audio – video, fără să existe o obligație legală expresă a operatorilor și fără îndeplinirea vreunei alte condiții prevăzute la art. 6 alin. (1) GDPR, deși potrivit art. 5 alin. (1) lit. a) GDPR, operatorii aveau obligația de a prelucra datele în mod legal, echitabil și transparent față de persoanele vizate.

Astfel, a fost aplicată sancțiunea avertismentului, împreună cu un plan de remediere care a impus obligația în sarcina instituției publice de a asigura conformitatea operațiunilor de prelucrare efectuate prin utilizarea sistemelor audio-video portabile de tip body-cam cu dispozițiile art. 5 și art. 6 din GDPR (existența unui temei legal de prelucrare conform art. 6 alin. 1 și asigurarea transparenței cu privire la prelucrarea datelor personale conform art. 5 alineatul 1 lit. a).

4.       Concluzie

Așa cum am anticipat deja, proiectul de lege a fost adoptat în cele două Camerele ale Parlamentului, urmând să producă efecte după promulgarea și publicarea sa în Monitorul Oficial.

Ulterior acestui moment, dispozițiile Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative va constitui temeiul legal pentru prelucrarea datelor cu caracter personal de către personalul Inspecției Muncii și inspectoratelor teritoriale de muncă, în condițiile expuse în prezentul articol.

În ceea ce privește demersurile suplimentare impuse de legislația din materia protecției datelor (e.g., informarea persoanelor vizate cu privire la activitatea de prelucrare, efectuarea impactului asupra protecției datelor), acestea vor trebui aduse la îndeplinire de către autoritatea publică ce are calitatea operator de date, astfel încât activitatea de prelucrare de date personale să fie desfășurată în conformitate cu legea.