Sistemul de Brevet Unitar se extinde: România devine al 18-lea stat membru al Curții unice în materie de brevete (Unified Patent Court)

La prima sa aniversare de la lansarea din 1 iunie 2023, sistemul de Brevet Unitar a sărbătorit și prima extindere odată cu depunerea de către România a instrumentului de ratificare a Acordului privind Curtea unică în materie de brevete la 31 mai 2024. Această extindere semnalează o încredere puternică în sistemul Brevetului Unitar, aducând numărul total de state membre participante la 18, și odată cu aderarea României fiind acoperită o piață suplimentară de aproximativ 19 milioane de oameni.

Ca o consecință directă a aderării la acest sistem, brevetele europene cu efect unitar (Brevete Unitare) acordate după data de 1 septembrie 2024 (data de la care produce efecte aderarea) vor acoperi în mod automat și România. Beneficiul evident constă în obținerea unui Brevet Unitar care produce efecte în cele 18 state membre prin depunerea unei singure cereri la Oficiul European de Brevete, care va gestiona în mod centralizat și procedurile ulterioare acordării brevetului.

Este important de menționat că efectele Brevetelor Unitare înregistrate înainte de 1 septembrie 2024 nu se vor extinde și cu privire la România. Brevetele Unitare existente vor continua să aibă aceeași acoperire pentru întreaga lor durată, astfel cum era la momentul înregistrării efectului unitar, indiferent de eventualele ratificări ulterioare ale Curții unice în materie de brevete.

O facilitate vine în sprijinul solicitanților care se află în prezent în faza de acordare a Brevetelor Unitare și care doresc să beneficieze de efectele extinderii efectelor în România: Oficiul European de Brevete a anunțat că va accepta cereri exprese pentru amânarea înregistrării efectului unitar până la 1 septembrie 2024 sau la scurt timp după data la care aderarea României la acest sistem va intra în vigoare. În acest mod, România va fi inclusă în sfera de acoperire a sistemului de Brevet Unitar.

Așa cum a subliniat Guvernul Român în expunerea de motive a legii de ratificare, aderarea la sistemul de Brevet Unitar reprezintă un pas important pentru România, deoarece nu numai că își îndeplinește obligațiile ca stat membru al Uniunii Europene, dar și deblochează beneficiile unui sistem post-acordare simplu și eficient din perspectiva costurilor, care va stimula inovația în rândul întreprinderilor, instituțiilor de cercetare și universităților românești.

Avantajele semnificative câștigate se reflectă în special în domeniul litigiilor privind brevetele de invenție. Deși instanțele române gestionează un număr relativ redus de brevete în această materie (în medie, cinci cazuri noi pe an), lipsa unei instanțe specializate reprezintă o provocare. Dosarele de brevete se derulează pe parcursul multor ani din cauza gradului ridicat de dificultate, iar deciziile, în multe situații, se bazează preponderent pe rezultatele unor expertize tehnice, având în vedere că judecătorii nu au, de obicei, cunoștințele tehnice necesare soluționării problemelor deduse judecății.

Curtea unică în materie de brevete, care va avea competență exclusivă asupra litigiilor privind încălcarea și validitatea Brevetelor Unitare ce produc efecte în România, rezolvă aceste neajunsuri prin crearea unui forum centralizat, cu completuri multinaționale compuse din judecători calificați juridic și tehnic, care vor asigura un nivel înalt de expertiză și rapiditate în soluționarea acestor litigii. De acest avantaj vor beneficia atât titularii drepturilor care doresc să își protejeze brevetele de invenție, cât și pârâții în astfel de cazuri, acoperind în mod eficient provocarea generată în România de lipsa de instanțe specializate în materie de brevete.

De asemenea, acest demers va elimina necesitatea unor proceduri litigioase paralele în fața instanțelor naționale, proceduri de multe ori costisitoare și extrem de complexe pentru toate părțile implicate, însoțite de riscul obținerii unor decizii contradictorii în jurisdicțiile implicate. Prin urmare, Curtea unică în materie de brevete nu își propune să fie doar o alternativă mai eficientă din punct de vedere al timpului și costurilor, dar și să asigure o jurisprudență unitară.

Primul an de succes al sistemului de Brevet Unitar, cu un sfert din brevetele europene acordate devenind Brevete Unitare, alături de această primă extindere de la lansare, semnalează o încredere puternică în sistem. În timp ce rămâne de văzut cum va evolua relația acestui sistem cu sistemul european de brevete existent, inventatorii au acum o opțiune mai eficientă și mai integrată pentru protejarea invențiilor lor într-o parte semnificativă a Europei. Este de așteptat ca sistemul Brevetelor Unitare să impulsioneze investițiile în cercetare și dezvoltare, promovând în cele din urmă un peisaj al inovației mai vibrant în Europa și implicit în România.