ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Noua “taxă pe afiliați” și Impozitul Minim pe Cifra de Afaceri: Care afectează mai mult companiile?

10 Septembrie 2025   |   Ruxandra Târlescu (Partener coordonator Taxe) și Iulian Panfiloiu (Director) - PwC România

Companiile ar trebui să evalueze impactul acestor noi reguli asupra situațiilor lor financiare, prin identificarea cheltuielilor cu afiliații pe categoriile supuse limitei, dar și să exploreze oportunitatea inițierii de acorduri de preț în avans.

 
 

Unul dintre proiectele incluse în cel de-al doilea pachet legislativ pentru care guvernul și-a asumat răspunderea în parlament aduce alte modificări Codului Fiscal, cea mai de impact vizând impozitarea companiilor. Deși conform declarațiilor oficiale și unor variante intermediare ale proiectului, impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) urma să fie eliminat și, în compensare, să fie înlocuit cu o așa numită taxă pe afiliați, în forma finală a fost menținut IMCA și au fost adăugate și prevederi restrictive pentru cheltuielile grupurilor de companii. În ciuda faptului că autoritățile au constatat că încasările din IMCA nu au fost la nivelul preconizat și că afectează investițiile, l-au păstrat, urmând ca noua regulă pentru afiliați să se aplice companiilor care nu îndeplinesc criteriul de volum pentru IMCA.

Această situație nu este foarte departe de scenariul vehiculat în ultima vreme referitor la extinderea IMCA pentru toate companiile. De altfel această nouă regulă de deductibilitate ar putea afecta negativ și mai mult unele companii.

În acest sens, luăm un exemplu numeric simplu: două companii se poziționează cu cifra de afaceri (determinată în sensul prevederilor privind IMCA) în jurul plafonului de 50 milioane euro, una fiind la nivelul plafonului iar cealaltă ușor sub plafon. Daca presupunem că acestea au o structură similară de costuri și aceeași profitabilitate (luam spre ex. o rată a profitului de 6,25%, care este pragul sub care IMCA este mai mare decât impozitul pe profit) și au aceeași rată a cheltuielilor cu afiliații supuse limitei, în raport cu cheltuielile totale (de ex. 4%, din care 3% vor fi nedeductibile), compania cu cifra de afaceri sub 50 milioane euro, care intră sub incidența noii reguli, va plăti un impozit pe profit mai mare decât cel pe care l-ar plăti compania care intră sub incidența IMCA, așa cum se poate vedea din exemplul numeric de mai jos.

-Sume în EUR-

Venituri totale

50,000,000

49,999,999

Cheltuieli totale

46,875,000

46,874,999

Profit brut

3,125,000

~3,125,000

 

Cheltuieli cu afiliații subiect al limitării

2,000,000

2,000,000

Limita 1%

n/a

468,750

Cheltuieli cu afiliații nedeductibile

n/a

1,531,250

 

Impozit minim pe cifra de afaceri

500,000

n/a

Impozit pe profit

500,000

745,000

 


Desigur, calculul este unul simplist și exclude ajustările care se aplică din punct de vedere fiscal atât la determinarea impozitului pe profit, cât și la determinarea IMCA, însă comparația este relevantă pentru companii cu o valoare similară a costurilor cu afiliații (ca procent din cheltuielile totale), cu profitabilitate similară, dar cu cifre de afaceri diferite, care le duc fie în aplicarea IMCA, fie a taxei pe afiliați.

Totodată, acest exemplu depinde desigur de dimensiunea suportului de care beneficiază societățile din partea grupului. Astfel, taxa pe afiliați va afecta semnificativ companiile cu o profitabilitate deja ridicată, obținută și cu ajutorul suportului oferit de grup, care ajung sa plătească un impozit și mai ridicat ca urmare a nedeductibilității acestor cheltuieli.

Așa-numita „taxă pe afiliați” reprezintă, în fapt, o limită de deductibilitate pentru tranzacțiile cu afiliații, care nu ține cont de substanța economică a tranzacțiilor, necesitatea și nivelul de documentare a serviciilor primite de la părțile afiliate, ci reprezintă doar un criteriu cantitativ prin care sunt penalizate companiile care apelează la suportul grupului pentru a-și desfășura activitatea în cele mai bune condiții.

 Față de proiectul inițial, această nouă regulă a suferit unele schimbări, cum ar fi:

  • Limita de deductibilitate scade de la 3% la 1%, însă baza se modifică. Astfel, dacă anterior limita de 3% se calcula prin raportare la cheltuielile de aceeași natură cu cele supuse limitei (cumulat în raport cu terți și afiliați), acum limita de 1% se calculează raportat la totalul cheltuielilor înregistrate în evidența contabilă;

O astfel de re-așezare a limitei s-ar putea dovedi mai benefică, cel puțin pentru unii contribuabili, și ar mai îndulci din gustul amar lăsat de prima formă propusă. Astfel, la o primă vedere, ar putea părea avantajate companiile cu rulaje mari (de ex. cheltuieli semnificative cu bunurile vândute) a căror bază de calcul va fi una semnificativă.

De asemenea, pe baza formulării actuale, s-ar părea că doar partea care depășește 1% este nedeductibilă, în timp ce pe prima formă propusă, dacă se depășea pragul de 3%, toate aceste cheltuieli cu afiliații erau nedeductibile;

         ·         Potrivit textului de lege, sunt exceptate de la aplicarea acestei limite companiile care au o cifră de afaceri de peste 50 de milioane EUR (calculată pe baza prevederilor referitoare la impozitul minim pe cifra de afaceri). Astfel, se poate considera că această taxă pe afiliați nu ar trebui să se suprapună cu IMCA.

Ce se întâmplă însă dacă o companie intră sub incidența IMCA, depășind pragul privind cifra de afaceri, dar este suficient de profitabilă încât ajunge să datoreze impozit pe profit?! Potrivit textului actual al proiectului de lege, se poate interpreta că nici în această situație nu i se va aplica limita de 1%.

         ·         Limita de 1% se aplică cheltuielilor legate de drepturile de proprietate intelectuală, management și consultanță; astfel, cheltuielile cu dobânzile au fost eliminate din cadrul acestei limite, ceea ce reprezintă o veste binevenită, mai ales că, așa cum aminteam anterior, pentru aceste cheltuieli Codul Fiscal prevede deja reguli specifice de limitare, ce au la bază o Directivă Europeană;

De asemenea, legea prevede și anumite excepții, destul de limitative însă. Acestea nu sunt supuse limitării, dar nici nu intră în baza discutată mai sus, la care se aplică procentul de 1%.

         ·         Limitarea se aplică numai în ceea ce privește cheltuielile cu afiliații străini. Deși această modificare este una binevenită și solicitată de mediul de afaceri, având în vedere dubla impunere ce s-ar fi generat în România (prin taxare la nivelul prestatorilor români, dar și a beneficiarilor sub forma negării deductibilității) se poate pune problema unei potențiale discriminări între prestatorii nerezidenți și cei rezidenți, care ar putea duce Romania în procedura de infringement;

         ·         Limitarea nu se aplică pentru persoanele care dețin un acord de preț în avans. Aceasta este practic o invitație” la inițierea de acorduri de preț în avans cu privire la aceste tranzacții cu afiliații, care ar putea deveni tot mai atractive. Textul de lege ridică însă anumite semne de întrebare, în special în ceea ce privește acordurile de preț în avans care s-ar emite în cursul anului 2026.

Așadar, rămâne de urmărit aprobarea noii legislații privind taxa pe afiliați și dacă aceasta va colecta la bugetul de stat mai mult decât a făcut-o impozitul minim pe cifra de afaceri. Companiile ar trebui să evalueze impactul acestor noi reguli asupra situațiilor lor financiare, prin identificarea cheltuielilor cu afiliații pe categoriile supuse limitei, dar și să exploreze oportunitatea inițierii de acorduri de preț în avans.


 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 647 / 10564
 

Ascunde Reclama
BREAKING NEWS
ESENTIAL
LegiTeam - Oportunitate de carieră | Avocat definitiv – Achiziții publice & Infrastructură
OMV Aktiengesellschaft a câștigat, la Paris, încă o dispută legată de costurile de mediu derivate din privatizarea Petrom. Statul român trebuie să plătească 59 mil. €, din care 28 mil. € dobânzi și costuri arbitrale, după un arbitraj câștigat de Zamfirescu Racoți Vasile & Partners și Norton Rose Fulbright | Argumentele statului - ajutor de stat ilegal și o privatizare dezavantajoasă - nu au stat în picioare
LegiTeam: CMS CAMERON MCKENNA NABARRO OLSWANG LLP SCP is looking for: Associate | Commercial group (3-4 years definitive ̸ qualified lawyer)
Mitel & Asociații gestionează mandate de M&A de înaltă complexitate în sectorul Healthcare & Pharma, oferind soluții juridice integrate pentru pentru marile grupuri medicale în procese de consolidare strategică. De vorbă cu Mădălina Mitel și Șerban Suchea despre efervescența din Sănătate și capacitatea echipei de a oferi soluții juridice adaptate noilor realități economice
ZRVP numește un nou partener și promovează alți șapte avocați | Cosmin Vasile (Managing Partner): ”Povestea școlii de avocați ZRVP merge mai departe cu fiecare generație care crește în firmă și înțelege că avocatura este o profesie care se clădește în timp, prin disciplină, responsabilitate și multă muncă”
INTERVIURI ESENȚIALE | De vorbă cu Ioana Gelepu, fondatoarea cabinetului “Ioana Gelepu The Office Litigation & Enforcement”, despre succesul unei construcții născute din pasiune și despre rafinamentul unui „atelier de lux” dedicat spețelor complexe: “Acum 3 ani a fost un vis, între timp a devenit certitudine: artizanat în domeniul litigiilor este ceea ce vreau să fac toată viața”
Pas strategic pentru Legal Ground | Firma independentă de tip boutique se alătură rețelei globale The Law Firm Network, cunoascută pentru selectictivitate și criteriile de aderare stricte. Răspuns firesc la nevoile tot mai sofisticate ale clienților corporativi, care caută soluții juridice integrate în tranzacții ce depășesc adesea frontierele naționale
LegiTeam | RTPR is looking for a litigation lawyer (3-4 years of experience)
Lista scurtă a finaliștilor “Chambers Europe Awards - 2026” | Șase firme din România, dintre care patru locale independente, luptă pentru trofeu: PNSA, NNDKP și ȚZA sunt prezențe constante la gala premiilor, iar Filip & Company este nominalizată pentru a cincea oară consecutiv. Schoenherr și CMS, pe lista scurtă pentru regiunea CEE
Remontada și victorie definitivă în fața Curții de Apel Ploiești pentru echipa de litigii fiscale a RTPR pentru Rosti Romania SRL | Ajustarea pierderii fiscale efectuată prin estimare considerată nelegală; dosarul prețurilor de transfer necontestat de organele fiscale trebuie avut în vedere
România a pierdut arbitrajul ICSID cerut de mai mulți dezvoltatori de parcuri fotovoltaice. Comitetul ad-hoc format din trei arbitri a respins cererea de anulare a hotărârii Tribunalului prin care statul român a fost obligat să plătească peste 40 mil. € | Reclamanții au mers cu King & Spalding (Houston și Paris), apărarea a fost asigurată de o firmă americană și una locală
Exim Banca Românească, parte a consorțiului internațional de bănci care finanțează Ogrezeni, unul dintre cele mai mari proiecte hibride din Europa, cu 460 mil. € | Schoenherr și Clifford Chance Badea, în tranzacție
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...