
Noua “taxă pe afiliați” și Impozitul Minim pe Cifra de Afaceri: Care afectează mai mult companiile?
09 Septembrie 2025
Ruxandra Târlescu (Partener coordonator Taxe) și Iulian Panfiloiu (Director) - PwC RomâniaCompaniile ar trebui să evalueze impactul acestor noi reguli asupra situațiilor lor financiare, prin identificarea cheltuielilor cu afiliații pe categoriile supuse limitei, dar și să exploreze oportunitatea inițierii de acorduri de preț în avans.
![]() |
Unul dintre proiectele incluse în cel de-al doilea pachet legislativ pentru care guvernul și-a asumat răspunderea în parlament aduce alte modificări Codului Fiscal, cea mai de impact vizând impozitarea companiilor. Deși conform declarațiilor oficiale și unor variante intermediare ale proiectului, impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) urma să fie eliminat și, în compensare, să fie înlocuit cu o așa numită taxă pe afiliați, în forma finală a fost menținut IMCA și au fost adăugate și prevederi restrictive pentru cheltuielile grupurilor de companii. În ciuda faptului că autoritățile au constatat că încasările din IMCA nu au fost la nivelul preconizat și că afectează investițiile, l-au păstrat, urmând ca noua regulă pentru afiliați să se aplice companiilor care nu îndeplinesc criteriul de volum pentru IMCA.
Această situație nu este foarte departe de scenariul vehiculat în ultima vreme referitor la extinderea IMCA pentru toate companiile. De altfel această nouă regulă de deductibilitate ar putea afecta negativ și mai mult unele companii.
În acest sens, luăm un exemplu numeric simplu: două companii se poziționează cu cifra de afaceri (determinată în sensul prevederilor privind IMCA) în jurul plafonului de 50 milioane euro, una fiind la nivelul plafonului iar cealaltă ușor sub plafon. Daca presupunem că acestea au o structură similară de costuri și aceeași profitabilitate (luam spre ex. o rată a profitului de 6,25%, care este pragul sub care IMCA este mai mare decât impozitul pe profit) și au aceeași rată a cheltuielilor cu afiliații supuse limitei, în raport cu cheltuielile totale (de ex. 4%, din care 3% vor fi nedeductibile), compania cu cifra de afaceri sub 50 milioane euro, care intră sub incidența noii reguli, va plăti un impozit pe profit mai mare decât cel pe care l-ar plăti compania care intră sub incidența IMCA, așa cum se poate vedea din exemplul numeric de mai jos.
-Sume în EUR-
Venituri totale |
50,000,000 |
49,999,999 |
Cheltuieli totale |
46,875,000 |
46,874,999 |
Profit brut |
3,125,000 |
~3,125,000 |
|
||
Cheltuieli cu afiliații subiect al limitării |
2,000,000 |
2,000,000 |
Limita 1% |
n/a |
468,750 |
Cheltuieli cu afiliații nedeductibile |
n/a |
1,531,250 |
|
||
Impozit minim pe cifra de afaceri |
500,000 |
n/a |
Impozit pe profit |
500,000 |
745,000 |
Desigur, calculul este unul simplist și exclude ajustările care se aplică din punct de vedere fiscal atât la determinarea impozitului pe profit, cât și la determinarea IMCA, însă comparația este relevantă pentru companii cu o valoare similară a costurilor cu afiliații (ca procent din cheltuielile totale), cu profitabilitate similară, dar cu cifre de afaceri diferite, care le duc fie în aplicarea IMCA, fie a taxei pe afiliați.
Totodată, acest exemplu depinde desigur de dimensiunea suportului de care beneficiază societățile din partea grupului. Astfel, taxa pe afiliați va afecta semnificativ companiile cu o profitabilitate deja ridicată, obținută și cu ajutorul suportului oferit de grup, care ajung sa plătească un impozit și mai ridicat ca urmare a nedeductibilității acestor cheltuieli.
Așa-numita „taxă pe afiliați” reprezintă, în fapt, o limită de deductibilitate pentru tranzacțiile cu afiliații, care nu ține cont de substanța economică a tranzacțiilor, necesitatea și nivelul de documentare a serviciilor primite de la părțile afiliate, ci reprezintă doar un criteriu cantitativ prin care sunt penalizate companiile care apelează la suportul grupului pentru a-și desfășura activitatea în cele mai bune condiții.
Față de proiectul inițial, această nouă regulă a suferit unele schimbări, cum ar fi:
- Limita de deductibilitate scade de la 3% la 1%, însă baza se modifică. Astfel, dacă anterior limita de 3% se calcula prin raportare la cheltuielile de aceeași natură cu cele supuse limitei (cumulat în raport cu terți și afiliați), acum limita de 1% se calculează raportat la totalul cheltuielilor înregistrate în evidența contabilă;
O astfel de re-așezare a limitei s-ar putea dovedi mai benefică, cel puțin pentru unii contribuabili, și ar mai îndulci din gustul amar lăsat de prima formă propusă. Astfel, la o primă vedere, ar putea părea avantajate companiile cu rulaje mari (de ex. cheltuieli semnificative cu bunurile vândute) a căror bază de calcul va fi una semnificativă.
De asemenea, pe baza formulării actuale, s-ar părea că doar partea care depășește 1% este nedeductibilă, în timp ce pe prima formă propusă, dacă se depășea pragul de 3%, toate aceste cheltuieli cu afiliații erau nedeductibile;
· Potrivit textului de lege, sunt exceptate de la aplicarea acestei limite companiile care au o cifră de afaceri de peste 50 de milioane EUR (calculată pe baza prevederilor referitoare la impozitul minim pe cifra de afaceri). Astfel, se poate considera că această taxă pe afiliați nu ar trebui să se suprapună cu IMCA.
Ce se întâmplă însă dacă o companie intră sub incidența IMCA, depășind pragul privind cifra de afaceri, dar este suficient de profitabilă încât ajunge să datoreze impozit pe profit?! Potrivit textului actual al proiectului de lege, se poate interpreta că nici în această situație nu i se va aplica limita de 1%.
· Limita de 1% se aplică cheltuielilor legate de drepturile de proprietate intelectuală, management și consultanță; astfel, cheltuielile cu dobânzile au fost eliminate din cadrul acestei limite, ceea ce reprezintă o veste binevenită, mai ales că, așa cum aminteam anterior, pentru aceste cheltuieli Codul Fiscal prevede deja reguli specifice de limitare, ce au la bază o Directivă Europeană;
De asemenea, legea prevede și anumite excepții, destul de limitative însă. Acestea nu sunt supuse limitării, dar nici nu intră în baza discutată mai sus, la care se aplică procentul de 1%.
· Limitarea se aplică numai în ceea ce privește cheltuielile cu afiliații străini. Deși această modificare este una binevenită și solicitată de mediul de afaceri, având în vedere dubla impunere ce s-ar fi generat în România (prin taxare la nivelul prestatorilor români, dar și a beneficiarilor sub forma negării deductibilității) se poate pune problema unei potențiale discriminări între prestatorii nerezidenți și cei rezidenți, care ar putea duce Romania în procedura de infringement;
· Limitarea nu se aplică pentru persoanele care dețin un acord de preț în avans. Aceasta este practic o “invitație” la inițierea de acorduri de preț în avans cu privire la aceste tranzacții cu afiliații, care ar putea deveni tot mai atractive. Textul de lege ridică însă anumite semne de întrebare, în special în ceea ce privește acordurile de preț în avans care s-ar emite în cursul anului 2026.
Așadar, rămâne de urmărit aprobarea noii legislații privind taxa pe afiliați și dacă aceasta va colecta la bugetul de stat mai mult decât a făcut-o impozitul minim pe cifra de afaceri. Companiile ar trebui să evalueze impactul acestor noi reguli asupra situațiilor lor financiare, prin identificarea cheltuielilor cu afiliații pe categoriile supuse limitei, dar și să exploreze oportunitatea inițierii de acorduri de preț în avans.
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
Articol 4 / 9921 | Următorul articol |
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |

Schoenherr transformă internship-ul într-o veritabilă rampă de lansare pentru tinerii aflați la început de drum: program plătit, cu acces direct la proiecte internaționale și integrare într-o cultură bazată pe colaborare, diversitate și formarea continuă a talentelor, cu impact direct asupra recrutării viitoare | Ana Lupșor, People & Culture Manager: „Țintim să asigurăm expunere reală la proiecte și la modul de lucru specific unei firme internaționale, dar și să îi descoperim pe cei care pot deveni colegii noștri pe termen lung”
Summer Internship-ul Mușat & Asociații, mai mult decât un stagiu de vară: program strategic de formare și recrutare, care le oferă studenților experiență practică autentică, mentorat direct de la parteneri și acces la Fellowship, cu șanse reale de a deveni parte din echipa firmei | De vorbă cu Ștefan Diaconescu (Partner) despre experiență completă a cursanților, cu expunere directă la multiple arii de practică și la cultura organizațională a uneia dintre cele mai mari firme de avocatură din România
Reff & Asociații | Deloitte Legal a asistat dezvoltatorul şi investitorul imobiliar Prime Kapital în emisiunea de obligațiuni de 100 mil. €. Partenerii Andrei Burz-Pînzaru și Irina Dimitriu, în prim plan
League Tables of Legal Advisors (H1 2025) | Piața globală a fuziunilor și achizițiilor a atins 2 trilioane USD – cel mai bun semestru pentru mega-deal-uri din 2020, dar cu cel mai mic număr de tranzacții din ultimele două decenii. CMS și Clifford Chance, printre primele în clasamentul global. Schoenherr are un avans impresionant în Europa și a asistat cele mai multe tranzacții în CEE
Filip & Company a asistat ACP Credit în acordarea unei noi runde de finanțare rețelei de clinici veterinare PartnerVet. Echipa, coordonată de Alexandra Manciulea (partener) și Rebecca Marina (counsel)
Clifford Chance își consolidează practica de Litigii prin recrutarea lui Remus Codreanu ca partener în echipa din București
Kinstellar are un nou Office Managing Partner în București | Iustinian Captariu a preluat managementul biroului de la Victor Constantinescu, cel care a condus echipa locală timp de șase ani, cu rezultate remarcabile. Kristóf Ferenczi, Firm Managing Partner: ”Numirea lui Iustinian face parte din programul nostru de planificare a succesiunii, un element esențial pentru a asigura creșterea și succesul continuu al Kinstellar”
ANALIZĂ | Gabriel Resources a deschis o procedură de anulare a hotărârii ICSID prin care Tribunalul arbitral a respins cererea de peste 3 mld. USD privind controversatul proiect minier de la Roșia Montană, iar România a răspuns cu un Contramemoriu care demontează acuzațiile și atacă frontal strategia reclamanților. Dacă statul ar pierde, impactul ar fi devastator pentru finanțele publice și ar compromite rezultatele măsurilor pe care guvernul Bolojan încearcă să le implementeze
CMS | Join Our Team: Tax Consultant - Tax Department
Ana-Maria Baciu, avocatul din România cu cele mai multe nominalizări la gala Legal 500 CEE Awards 2025: Intellectual Property Lawyer of the Year, Romania Lawyer of the Year și CEE Partner of the Year. Astfel de validări contribuie nu doar la consolidarea brandului său personal, ci și la repoziționarea avocaturii de business din România ca un partener credibil, capabil să ofere consultanță sofisticată clienților internaționali
LegiTeam: Lawyer - Dispute Resolution and Employment | GNP Guia Naghi and Partners
Bulboacă & Asociatii caută un Avocat Colaborator pentru Echipa de Tranzacții de Elită (Corporate ̸ M&A)
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...