
M&A (fuziuni și achiziții) – Noi abordări în contextul pandemiei Covid-19
07 Aprilie 2020
Alexandra Radu (stanga) și Raluca Cristea, Partner, respectiv Senior Associate în cadrul societății de avocatură Bulboacă și AsociațiiMajoritatea tranzacțiilor sunt structurate inclusiv prin raportare la “long stop date” care marchează practic ultima zi în care anumite condiții ale tranzacției trebuie îndeplinite, în caz contrar tranzacția fiind considerată ca încetată.
![]() |
Alexandra Radu, Partner - Bulboacă ?i Asocia?ii |
Deși este lesne de previzionat că noul context economic dictat de pandemia Covid-19 va genera dezechilibre majore, nu trebuie totuși neglijat faptul că, potrivit regulilor economice, orice recesiune creează și oportunități în afaceri, iar lipsa de acțiune nu înseamnă neapărat siguranță în perioade incerte. Astfel, potențialii cumpărători care dispun de capital și putere financiară vor considera utilă strategia de achiziționare a altor companii în scopul derulării și implementării propriilor planuri de afaceri, în timp ce vânzătorii ar putea profita de această oportunitate pentru a limita eventuale pierderi sau chiar pentru a-și capitaliza eforturile depuse în susținerea și derularea cu succes a activității de-a lungul timpului.
În acest context, se impune o scurtă analiză a principalelor aspecte care stau de regulă la baza unei tranzacții M&A și care, într-un mediu economic schimbat radical, implică noi abordări și perspective.
1. Analiza preliminară
În vremuri de recesiune economică, este de apreciat că o evaluare juridică și fiscală a societății țintă se impun mai mult ca niciodată. Este bine știut că asemenea evaluări au un rol determinant în investigarea, examinarea și analiza atentă și detaliată a acelor aspecte care trebuie cunoscute în avans de cumpărător și care conturează practic cadrul tranzacțional.
În acest sens, este indicat ca rapoartele de audit juridic și fiscal să își extindă perspectiva și să aibă o mai mare aplecare spre eficacitatea și utilizarea planurilor de continuitate a afacerilor și a procedurilor de gestionare a crizelor economice de către societatea țintă.
De asemenea, se va evalua expunerea afacerii în domeniul de activitate, inclusiv prin raportare la partenerii cheie, furnizorii și clienții societății țintă dar și jurisdicțiile în care aceștia activează, astfel încât să se poată aprecia cât de puternic sunt afectate de epidemia de coronavirus și cât de mult impactează relația contractuală.
Astfel, o serie de aspecte sunt de luat în considerare în cadrul analizei juridice și fiscale preliminare recomandată a fi efectuată în special în cazul tranzacțiilor derulate pe perioada stării de urgență și a pandemiei, după cum acestea vor fi punctate generic în cele ce urmează.
1.1. Forța majoră în cadrul contractelor comerciale
Analiza clauzelor contractuale de forță majoră, până acum rezervată doar mențiunilor generale, va căpăta o importanță semnificativă. Este de reținut că odată afectată îndeplinirea obligațiilor asumate contractual, părțile și-au întors atenția spre clauzele contractuale care ar fi avut incidență și care ar fi putut clarifica noii termeni și condiții ale relației comerciale.
Cu toate acestea, s-a dovedit că forța majoră reglementată contractual, care implică fie suspendarea îndeplinirii obligațiilor contractuale fie încetarea contractului, nu este neapărat și întotodeauna asimilată în contextul pandemiei unei exonerări de la îndeplinirea obligațiilor asumate. Deși uneori și epidemiile au fost considerate cazuri de forță majoră, calificarea pandemiei Covid-19 drept caz de forță majoră în fiecare situație contractuală vizată este totuși discutabilă.
În final, se pare că în caz de divergențe apărute în procesul de invocare a forței majore, rămâne la aprecierea instanțelor de judecată dacă apariția evenimentului este calificată drept forță majoră în funcție de circumstanțele concrete, prevederile legale speciale și situația pe care părțile contractante o cunoșteau sau trebuiau să o cunoască. Ar mai fi de menționat că nici obținerea unui certificat de forță majoră emis de Camera de Comerț și Industrie a României nu reprezintă o certificare absolută a cazului de forță majoră, practica Înaltei Curți de Casație și Justiție dovedind cenzurarea acestora cu diferite ocazii.
1.2. Certificatul de situație de urgență
Deopotrivă, o atenție deosebită trebuie acordată și în cazul în care societatea țintă a obținut un certificat de situație de urgență eliberat de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri. Astfel, conform prevederilor O.U.G. nr. 29/2020 privind unele măsuri economice și fiscal-bugetare, operatorii economici a căror activitate a fost întreruptă total sau parțial în baza deciziilor emise de autoritățile publice competente precum și cei care arată că, datorită efectelor pandemiei, au înregistrat o diminuare a încasărilor în martie 2020 cu un procent de minim 25% față de media încasărilor din perioada ianuarie-februarie 2020, pot solicita spre obținere un certificat de situație de urgență. Nu este de neglijat faptul că încasările presupun inclusiv o analiză din perspectiva legislației fiscale pentru o corectă apreciere a calculării și raportării acestora.
Este de subliniat în acest context faptul că organele abilitate au atribuții de control și inspecție a documentelor care au stat la baza solicitării și obținerii certificatului de situații de urgență, iar în ipoteza identificării vreunor suspiciuni rezonabile se sesizează organele abilitate în vederea stabilirii măsurilor necesare, potrivit competențelor. Tocmai în acest sens, o analiză riguroasă atât legală cât și fiscală a tuturor aspectelor care au stat la baza obținerii dar și a utilizării unui certificat de situație de urgență este extrem de importantă.
1.3. Relațiile de muncă
1.4. Aspecte de ordin fiscal
În materia fiscală a regimului de taxare, o serie de măsuri economice și fiscal-bugetare au fost adoptate și puse la dispoziția operatorilor economici pentru sprijinirea acestora pe perioada stării de urgență. Generic, acestea sunt în legătură cu extinderea termenelor de plată a anumitor impozite, suspendarea temporară a perceperii dobânzilor și penalităților de întârziere pentru plata obligațiilor fiscale bugetare, suspendarea temporară ori amânarea dispunerii popririlor pentru recuperarea creanțelor bugetare datorate la bugetul de stat cu anumite excepții, restructurarea, în anumite condiții, a obligațiilor fiscale ale debitorilor în contextul prevederilor O.G. nr. 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale dar și măsuri privind termenele de ramursare a creditelor. De asemenea, s-au adoptat o serie de măsuri de susținere a economiei printre care și susținerea creditării întreprinderilor mici și mijlocii prin garanții de stat și subvenționarea dobânzii datorate în baza acestor credite. Fiind un context legislativ tehnic și de interes deosebit, este vital ca în cazul unei tranzacții, cumpărătorul să aibă cunoștința faptului că orice accesare și implementare de către societatea țintă a acestor măsuri s-a derulat cu respectarea tuturor condițiilor și procedurilor special reglementate în acest sens, tocmai pentru a preîntâmpina evitarea sancțiunilor care ar putea astfel fi aplicate ulterior.
1.5. Prelucrarea datelor cu caracter personal
Cu privire la prelucrarea datelor privind starea de sănătate care reprezintă date cu caracter special, este de reținut că Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a stabilit recomandări esențiale în contextul pandemiei de coronavirus și al declarării stării de urgență, care să fie urmate de operatori în procesul de prelucare a acestor date. În acest caz, o analiză juridică deosebită trebuie dedicată unei asemenea situații dacă societatea țintă a prelucrat date privind starea de sănătate a salariaților spre exemplu. Altfel, sancțiunile privind nerespectarea regimului de prelucrare a datelor cu caracter personal sunt semnificative.
1.6. Materia concurenței
Aspectele privind materia concurenței reprezintă un subiect sensibil în general, dar mai ales în situația particulară a decretării stării de urgență și a măsurilor dispuse care afectează toate piețele și domeniile de activitate. Astfel, Consiliul Concurenței a emis o serie de recomandări care se înscriu în politica comună, adoptată de Comisia Europeană şi autorităţile naţionale de concurenţă, privind aplicarea regulilor de concurenţă în timpul pandemiei provocată de coronavirus. În acest sens, sunt de amintit drepturile comercianţilor de a limita cantităţile de produse esenţiale achiziţionate de o singură persoană pe un singur bon şi de a-și modifica programul de funcţionare, dreptul producătorilor de a stabili preţuri maxime pentru produsele acestora ceea ce ar putea limita creşterea nejustificată a preţurilor la nivelul distribuţiei, limitarea volumului de livrări în anumite condiții. De asemenea, sunt de menționat și măsurile de plafonare a prețurilor la energie electrică, termică, carburanți și serviciile de salubritate stabilite prin Ordonanța militară a Ministerului Afacerilor Interne nr. 4/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii Covid-19.
În acest sens, autoritatea de concurenţă atrage atenţia că această situaţie de criză nu trebuie folosită pentru a creşte preţurile fără o justificare obiectivă, pentru a face schimb de informaţii sensibile (preţuri practicate, politica comercială etc), pentru a exclude concurenţi de pe piaţă sau pentru a abuza de poziţia dominantă. Astfel, Consiliul Concurenței are atributul verificării tuturor acestor aspecte precum și al aplicării sancțiunilor în caz de încălcare a legislației concurenței, fiind de menționat faptul că amenzile care pot fi dispuse de autoritate sunt semnificative. În acet sens, necesitatea auditării juridice a respectării de către societatea țintă a obligațiilor în materia concurenței devine cu atât mai importantă.
1.7. Asigurări
Practica asigurătorilor relevă că polițele de asigurare nu cuprind acoperirea riscurilor generate de pandemii. Cu toate acestea, este recomandat ca orice tip de poliță de asigurare încheiată de societatea țintă să fie analizată detaliat pentru a putea fi identificate situațiile în care sfera riscurilor asigurate ar putea fi extinsă.
2. Repere privind elementele tranzacției
De o importanță deosebită în cadrul tranzacției derulată între cumpărător și vânzător ar fi inclusiv negocierea și reglementarea în documentele tranzacției, a unor clauze privind evenimentele semnificative („material adverse change”), care să cuprindă riscuri generate de pandemie drept motive de încetare a tranzacției convenite în cazul în care situația s-ar agrava semnificativ. Cu toate că aceste clauze nu sunt foarte bine asimilate de vânzători, dat fiind faptul că efectele pandemiei au fost și continuă să fie larg mediatizate, context în care mare parte a riscurile comerciale ar putea fi identificate de cumpărător, practica arată că în cadrul contractelor de achiziție derulate în situații similare acestea au fost totuși reglementate prin ajungerea la un consens.
În ceea ce privește mecanismul prețului și evaluarea specifică, acestea vor fi influențate de incertitudinea referitoare la impactul pe termen scurt și lung al pandemiei asupra întreprinderilor și asupra domeniilor extinse de activitate. În acest sens, părțile ar trebui să ia în considerare dacă stabilirea unui preț fix al tranzacției nu ar ridica prea multe riscuri, o soluție fiind poate implementarea unui mecanism de ajustare a prețului de achiziție la finalizarea tranzacției tocmai pentru a se asigura că prețul care se plătește reflectă în mod corespunzător starea societății țintă la acel moment. Astfel, ar fi acoperită și evoluția societății țintă între data semnării documentelor tranzacției și data finalizării.
Având în vedere că efectele economice ale pandemiei păstrează latura imprevizibilității și pot astfel afecta inclusiv capacitatea financiară și veniturile cumpărătorului, este probabil ca vânzătorul să ia în considerare utilizarea în propriul beneficiu a unor soluții de garantare a prețului de către cumpărător, precum garanții ale societății mamă, conturi escrow sau chiar clauze de încetare a tranzacției cu plata unor sume cu titlu de despagubiri.
În ceea ce privește declarațiile și garanțiile specifice, este indicat pentru cumpărător să obțină declarații și garanții suplimentare de la vânzător cu privire la planurile de gestionare la nivelul societății țintă a situațiilor de urgență, continuarea activității societății țintă și alte asemenea aspecte critice în contextul pandemiei. Desigur că într-o asemenea situație, vânzătorul va insista pe o limitare a acestor garanții prin raportare la prevederi legale și la ceea ce consideră că i-ar putea conferi dreptul și capacitatea de a acționa în direcția îndeplinirii declarațiilor și garanțiilor asumate. Deopotrivă, este încurajată dezvăluirea cât mai detaliată de către vânzător a impactului pe care societatea țintă l-a resimțit deja dar și care este rezonabil previzionat ca urmare a izbucnirii pandemiei, astfel încât cumpărătorul să achiziționeze în cunoștință de cauză și răspunderea vânzătorului să nu poată fi angajată sub acest aspect.
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
Articol 9254 / 9764 | Următorul articol |
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |

CMS | Join Our Team: Tax Consultant - Tax Department
Filip & Company a asistat Booster Capital în achiziția unei participații în Artesana cu o chipă de avocați coordonată de Alexandru Bîrsan (managing partner) și Andreea Bănică (counsel). RTPR a fost de partea vânzătorului ROCA Investments, iar Andronic & Partners a asistat Artesana şi pe fondatorii acesteia
Clifford Chance a asistat Electrica în emisiunea istorică de obligațiuni verzi lansată pe piețele externe, în valoare de 500 milioane Euro. Avocați din București și Londra, în echipa de proiect, coordonată de partenerii Mădălina Rachieru-Postolache și Kate Vyvyan
LegiTeam: Atorney at Law (0 - 2 years) - Dispute Resolution | Reff & Associates
Filip & Company a asistat Ministerul Finanțelor Publice în emisiunea de obligațiuni în valoare de 4,7 miliarde de euro | Monica Stătescu (partener): ”Cererea puternică și condițiile de finanțare semnificativ îmbunătățite arată că România este percepută tot mai mult ca un emitent stabil și credibil”
LegiTeam: Lawyer - Corporate M&A | Reff & Associates
Legal 500 - Central and Eastern Europe Awards 2025 | Clifford Chance, Filip & Company și Băncilă, Diaconu și Asociații sunt pe lista scurtă pentru titlul de ”Firma anului în România”. Horea Popescu (CMS), Ruxandra Bologa (NNDKP), Madalina Rachieru-Postolache (Clifford Chance) și Ana-Maria Baciu (Baciu Partners) printre candidații la titlul ”Romania Lawyer of the Year”. Alți 18 avocați români și 8 firme locale concurează la premiile regionale
Finanțările sindicalizate își păstrează poziția solidă, iar club-deal-urile câștigă teren pe piață, spun avocații din practica de Banking & Finance de la NNDKP | Valentin Voinescu (Partener): ”Am remarcat o creștere a interesului din partea fondurilor de investiții și a creditorilor non-bancari. Profilul clientului a evoluat: companiile sunt mai bine informate, mai receptive la structuri mixte și tot mai interesate de optimizarea costurilor și a structurii de capital”
Cei mai buni profesioniști în domeniul brevetelor, văzuți de ”IAM Patent 1000 - 2025” | NNDKP, ZRVP și Dincă & Speciac au cea mai bună poziționare, iar Mușat & Asociații și Baciu Partners sunt în prim plan. Ce firme au cei mai mulți avocați listați și ce spun clienții despre aceștia
De vorbă cu studenții admiși în fruntea listei la Facultatea de Drept a Universității București | Liana Ștefana Bonca, 85 de puncte, printre primii intrați în anul 2022: “Facultatea vine cu provocări însemnate, iar examenele te testează în moduri neașteptate, cerând mai mult decât ai crezut vreodată că poți oferi. Totuși, în mijlocul acestui tumult și a nesiguranței cu care încă mă confrunt, am credința profundă că munca și pasiunea pot transforma chiar și cele mai grele obstacole în realizări”
Women in Business Law EMEA Awards 2025 | CMS câștigă titlul de de “Firma anului în România”. Un avocat in-house local, desemnat ”General Counsel of the Year” pentru regiune
Tranzacție rară pe piața românească | Cum au lucrat avocații Legal Ground în proiectul legat de achiziția unor obligațiuni ‘tokenizate’, înregistrate și tranzacționate prin sistemul blockchain. Mihai Dudoiu (Partener): ”Pe lângă aspectele comune unor proiecte de finanțare ‘clasice’, a fost necesară integrarea unei componente de fintech. Arhitectura juridică a trebuit adaptată unui cadru relativ nou și încă în formare din punct de vedere normativ”
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...